Skip to content

Cu ochii mari, zâmbetul pe buze, mânuțele întinse, plini de curiozitate, bebelușii devin mici exploratori ai lumii în care trăiesc. Lucrând cu bebeluși, am început în urmă cu câțiva ani să descopăr că viața (și lumea în care trăim) este o minune plină de mistere, care așteaptă să fie observate. De la bebeluși am reînvățat să mă opresc, să trăiesc în prezent și să explorez activ și curios ceea ce mă înconjoară.

Dintotdeauna m-a fascinat capacitatea de învățare a bebelușilor și copiilor, așa că m-am întrebat: Cum percep ei lumea? Ce gândesc? Ce preferințe au? Știu ei ce este bun sau rău?

Cu douăzeci de ani în urmă, cercetătorii nu aveau răspunsuri la toate aceste întrebări. În ultimii zece ani, ei au început să dezlege misterele minții bebelușilor. Aceștia ne oferă informații foarte importante despre natura noastră umană, înainte ca ea să fie influențată major de interacțiunea pe care individul o are cu societatea și cultura în care trăiește.

Au bebelușii un simț al moralității?

Cum putem ști dacă bebelușii au un simț al moralității? Paul Bloom și Karen Wynn, doi cercetători la Yale University, soț și soție, au realizat o serie de experimente, pentru a investiga acest lucru. Ei au studiat preferința bebelușilor pentru un obiect, măsurând timpul pe care îl petrec privind obiectul. În viața de zi cu zi, bebelușii privesc mai mult timp obiecte pe care le percep ca fiind interesante sau surprinzătoare, în comparație cu obiectele pe care le percep ca fiind neinteresante sau previzibile.

℗PUBLICITATE



Cum percep bebelușii interacțiunile sociale?

Într-un experiment, cercetătorii le-au arătat bebelușilor desene animate cu personaje. Aceste personaje erau figuri geometrice care aveau ochi. Într-un episod, un cerc roșu încerca să urce un deal abrupt și un pătrat galben venind în spatele lui, îl împinge în sus, pentru a-l ajuta să urce dealul. În alt episod, un triunghi verde apare în fața cercului și îl împinge pe acesta în jos, împiedicându-l să urce. Pentru a vedea cum se așteaptă bebelușii ca cercul să se poarte cu pătratul care l-a ajutat și cu triunghiul care l-a împiedicat, ei le-au arătat bebelușiilor filme în care cercul iniția o interacțiune socială cu pătratul sau cu triunghiul. Atunci când cercul aborda triunghiul, bebelușii de 9 și 12 luni priveau mai mult imaginea. Acest lucru ne indică faptul că bebelușii sunt surprinși de interacțiunea cercului cu triunghiul care l-a împiedicat să urce dealul. Așadar, bebelușii au așteptări în ceea ce privește interacțiunea socială.

Pentru a evalua preferința bebelușilor față de personajul bun sau de cel rău, cercetătorii au repetat experimentul, însă de această dată, la final, au adus cele două personaje, triunghiul și pătratul. Bebelușul avea sarcina de a alege unul dintre personaje. Pentru a nu-i influența decizia, părintele ținea ochii închiși, iar experimentatorul nu știa ce filmuleț a văzut bebelușul. Bebelușii de 6 și 10 luni au ales, în majoritatea cazurilor, personajul care îl ajuta pe cerc. Alegerea personajului bun ne arată faptul că bebelușul îl preferă pe acesta. Copiii de 18 luni incluși în experiment au putut răspunde întrebărilor de genul: Cine este personajul bun? și Cine este personajul rău? Așadar, aceștia au răspuns într-un mod similar adulților.

Fac bebelușii diferența între bine și rău?

Pentru a testa capacitatea bebelușilor de a distinge între bine și rău, cercetătorii au folosit jucării de pluș. În acest scenariu, un cățeluș încerca să deschidă o cutie și un tigrișor a venit să îl ajute. După aceasta, bebelușul vedea o scenă în care o jucărie se comporta frumos cu tigrișorul, iar altă jucărie se comporta urât. La final, bebelușii de 8 luni trebuiau să aleagă între jucăria care se comporta frumos și cea care se comporta urât. Ei au ales jucăria care s-a comportat frumos. Dacă, însă, tigrișorul îl împiedica pe cățeluș să deschidă cutia, iar apoi o anumită jucărie se comporta urât cu tigrișorul și o altă jucărie se comporta frumos, bebelușul alegea jucăria care s-a comportat urât cu tigrișorul ce împiedicase cățelușul să deschidă cutia. Acest lucru ne arată faptul că, deși bebelușii preferă personajele bune în general, atunci când un personaj este rău și ulterior apare ocazia de a pedepsi comportamentul său nedorit, ei vor prefera personajul care pedepsește.

Această serie de studii foarte creative ne arată faptul că bebelușii preferă binele în defavoarea răului și au un simț al corectitudinii. Este fundamentul moral pe care îl avem încă din primele luni de viață și pe care avem responsabilitatea, ca adulți, să îl modelăm. Copilul va lua decizii morale, dacă societatea în care trăiește valorizează binele și dreptatea, în defavoarea răului și injustiției. Dacă noi, ca societate, luptăm pentru dreptate, copiii vor învăța și ei să lupte pentru dreptate. Însă, dacă societatea în care trăim nu procedează așa, este datoria noastră, ca adulți, să o transformăm în ceva mai bun, mai drept și mai moral.

Alexandra Iacob este psiholog clinician (practicant autonom) și lucrează în propriul cabinet de psihologie cu copii, adolescenți, tineri și familiile acestora. A absolvit masteratul în Psihologia Dezvoltării și Psihologie Clinică la Universitatea Heidelberg din Germania în 2014. Alexandra este pasionată de oameni și dezvoltarea lor, de neuroștiințe și de viață. Își iubește meseria și caută mereu experiențe care să o ajute să se dezvolte personal și profesional.

Caută
Coșul de cumpărături1
-
+
Subtotal
20,90 lei
Continuă cumpărăturile
1