Izolarea socială afectează în mod negativ oamenii de toate vârstele, dar un nou val de studii publicate în 2015 arată cât de sensibili sunt adolescenții față de mediul lor social.
Pentru început, un nou studiu longitudinal din Psychological Science sugerează că adolescenții care au prietenii apropiate și care își urmează grupul de egali de vârstă cresc mai sănătoși decât cei singuratici sau aceia care își urmăresc doar propriul interes. Atunci când au luat în considerare și alți posibili factori predictivi, cum ar fi consumul de droguri la vârsta adultă, calitatea prieteniilor și atenția către grup în anii adolescenței a reieșit că acestea pot prezice gradul de sănătate la vârsta de douazeci de ani mai bine decât efectul combinat al indicelui de masă corporală (BMI) și al antecedentelor de boală ale adolescenților. „Nu aveam nicio idee despre cât de importante sunt relațiile sau despre faptul că ele pot avea repercusiuni asupra sănătății fizice“, spune Joseph Allen, investigatorul principal al grupului implicat în studiul adolescenților de la Universitatea din Virginia.
O lucrare publicată în jurnalul Social Cognitive and Affective Neuroscience a avut ca obiectiv să vadă cum anume, în mod specific, contextul social se corelează cu comportamentele riscante în creierul adolescent. În cadrul unui studiu pe doi ani, cercetătorii de la Universitata din Illinois, Urbana-Champaign și UCLA au rugat 46 de adolescenți să țină jurnale zilnice despre experiențele lor în ceea ce priveste conflictele dar și suportul din partea egalilor de vârstă. Cercetătorii au studiat apoi ce se întâmpla în creierul adolescenților, prin intermediul imagisticii cerebrale, în timp ce aceștia umflau un balon. Cât de mult umflau adolescenții balonul, până când acesta era gata să explodeze, arată care le este atitudinea față de risc; studii anterioare au găsit că acestă sarcină se corelează „cu comportamentele riscante din viața de zi cu zi cum ar fi fumatul, promiscuitatea sexuală, dependența și consumul de substanțe la vârstă adolescentă sugerând că această sarcină poate reprezenta o replicare a comportamentelor riscante in vivo, replicabilă în studiul în laborator unde se folosește imagistică cerebrală“.
℗PUBLICITATE
Analizând jurnalele ținute de adolescenți în raport cu imagistica cerebrală, cercetătorii au găsit că mai puțin suport și mai mult conflict în relațiile cu egalii de vârstă se asociază cu comportamente riscante mai severe. Adolescenții cu mai multe comportamente riscante au avut o mai mare activare în striatul ventral, unde se află un număr mare de receptori pentru dopamină și în insula care este implicată în evaluarea sentimentelor personale dar și ale celor din jur (empatie și introspecție). În timp ce implicațiile rezultatelor studiului imagisticii cerebrale nu sunt complet clare, acest studiu arată cât de importante sunt prieteniile adolescenților pentru alegerile sănătoase pe care le fac aceștia.
buna dispoziție se răspândește prin rețelele sociale ale adolescenților, dar nu și depresia
Acesta este o descoperire replicată de altă lucrare publicată în Proceedings of the Royal Society B…? După ce o echipă de cercetare de la Universitatea Warwick a analizat interviurile și chestionarele din Studiul Național Longitudinal al Sănătății Adolescenților și Adulților, a ajuns la concluzia că buna dispoziție se răspândește prin rețelele sociale ale adolescenților, dar nu și depresia – și, de fapt, prieteniile pot reduce atât frecvența cât și profunzimea episoadelor depresive.
În timpul adolescenței copiii încep să înlocuiască nevoia de aprobare din partea părinților cu cea primită din partea egalilor de vârstă. Cu aceștia din urmă au valori similare și de aceea, le caută compania. Aceste studii arată care sunt circumstanțele în care acest lucru poate fi benefic sau nu. „Această nevoie de a fi la fel ca ceilalți și de a se integra este o dorință umană înăscută“ spune Allen. „Îi acuzăm pe nedrept pe adolescenți că sunt foarte concentrați pe relațiile cu prietenii. Ar trebui să recunoaștem că, pentru a merge mai departe în viață avem nevoie să ne integram în societate“.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
