Skip to content

Tentația de a judeca ceea ce sunt sau fac oamenii, uneori, este inevitabilă. Efectul de etichetare este bine cunoscut. Odată ce am emis o judecată despre cineva, e greu să revenim asupra ei, deoarece toate acțiunile sale ulterioare vor fi atunci sub influența acestei judecăți. Uneori, apar ciocniri de principii sau valori. Ceea ce o persoană consideră a fi corect, o alta consideră a fi total incorect. Atunci apare răcirea relațiilor. Ce anume ne face să credem că principiile și stilul de viață al celeilalte persoane sunt mult prea diferite de ale noastre? Atât de diferite încât nu mai vrem ca acea persoană să facă parte din viața noastră? Gândim diferit, avem așteptări diferite, preocupări diferite. Suntem diferiți.

Cel mai mare impact asupra unei relații îl are respectul. Dacă respingem principiile, valorile sau stilul de viață al cuiva, nu numai că nu îi respectăm ideile, dar nu respectăm nici persoana. Atunci când nu găsim că avem ceva în comun, ar trebui să căutăm la acea persoană calitățile, valorile sau principiile demne de admirație. Există oameni care au o legătură sau o relație de prietenie cu oameni pe care îi dezaprobă în mod vehement, dar au capacitatea de a separa această trăsătură de persoana în sine. Alții, însă, nu pot separa lucrurile.

De ce ne deranjează sau ne enervează uneori principiile sau valorile diferite de cele ale noastre? Pentru că ne trăim viața într-un anume fel, iar când cineva vine și ne spune că gândește altfel, ne vom teme ca nu cumva noi să nu avem dreptate sau ne vom enerva pentru că valorile celuilalt ar putea avea un efect negativ asupra lucrurilor sau oamenilor la care ținem. Atunci apare ostilitatea interioară. Apar vinovăția, resentimentul și, uneori, rușinea. Părerea noastră în legătură cu ceea ce înseamnă binele și ceea ce înseamnă răul ne este pusă sub semnul întrebării. Este în regulă să nu fim de acord cu cineva, însă mânia care poate apărea nu este deloc sănătoasă.

Cu toții vedem lumea puțin diferit. Unii dintre noi procesează experiența proprie printr-un filtru logic, în timp ce alții se orientează mai mult în funcție de emoții. De asemenea, există tipologia introvertiților și cea a extravertiților. La toate acestea, există însă un punct comun, și anume, respectul.

℗PUBLICITATE



A fi tolerant înseamnă a avea respect față de sine și față de celălalt.

Cum rezistă relațiile de prietenie cu oameni care au principii diferite de ale noastre? Aceste prietenii rezistă pentru că nu sunt luate în considerare diferențele. Sunt genul de prietenii în care vom căuta întotdeauna subiecte cu care să putem fi de acord unii cu ceilalți. Sunt prietenii în care predomină respectul sau cel puțin toleranța. Consider că toleranța se bazează pe principiul „ce ție nu îți place, altuia nu-i face!“. A fi tolerant nu înseamnă a-l ierta pe celălalt pentru exprimarea părerilor ce sunt diferite, a fi tolerant înseamnă a avea respect față de sine și față de celălalt. Stima de sine ne oferă o anumită perspectivă asupra unor situații și relații. Ea separă lucrurile în categoria celor care contează și a celor care nu contează.

Cu toții am făcut câte ceva care i-a înfuriat pe alții și cu toții ne-am înfuriat din pricina a ceva făcut de alții. Cu toții am rănit, cu sau fără voie, pe cineva care ne va considera, poate întreaga sa viață, o persoană rea, un ticălos. Cu toții am simțit înțepătura unei nedreptăți și purtăm o rană care nu pare să se vindece complet niciodată.

Nu are niciun sens să ne certăm sau să încercăm să-i convingem pe alții să fie de acord cu noi atunci când ei și-au fixat o anumită părere, pe care nimeni nu le-o poate scoate din cap. În acest caz este mai bine să fim toleranți și să le acceptăm poziția. Indiferent dacă problemele nenegociabile sunt esențiale sau minore, energia pe care o investim pentru a ne susține poziția este aceeași. Există teme pe care comunicarea cu prietenii se dovedește constant neproductivă. Niciunul nu își va schimba părerea. Poate că, cel mai bun lucru, este să acceptăm că nu avem aceeași părere și să evităm subiectul. Dacă, însă, ne vom hotărî să rezolvăm diferențele în mod amiabil, vom avea nevoie de un dialog constructiv. Însă, din nefericire, mesajul nostru nu ajunge întotdeauna la destinație așa cum a fost el formulat.

Nu suntem întotdeauna de acord cu toată lumea, dar putem cădea cordial de acord să rămânem pe poziții diferite.

Simona Ioniță este jurnalist cultural, psiholog și lucrător prin arte combinate. Autoare a trei cărți și blogger din 2008. Licențiată a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației (Universitatea Hyperion). Pasionată de cărți, psihologie, teatru și călătorii.

Caută
Coșul de cumpărături1
-
+
Subtotal
20,90 lei
Continuă cumpărăturile
1