Skip to content

Primul val de cercetări despre mindfulness a scos la iveală impactul pozitiv pe care această practică îl are asupra sănătății mintale. Al doilea val de cercetari începe să ne dea dovezi despre cum practicarea mindfulness ne îmbunătățește și sănătatea fizică – o legătură care, dacă va fi stabilită, va servi ca un puternic răspuns tuturor criticilor.

În acestă privință, au fost publicate două studii în 2015 în International Journal of Behavioral Medicine care au demonstrat că oamenii care sunt mai prezenți, conștienți, mindful, au risc mai scăzut pentru obezitate și boli cardiovasculare.

Dar veriga lipsă în această cercetare – dar și din cele anterioare, asupra mindfulness ca tratament pentru mâncatul compulsiv și pentru pierderea în greutate – este cum exact afectează mindfulness sănătatea și obiceiurile legate de sănătate. Alt studiu, publicat anul trecut în Journal of Personality and Social Psychology a găsit cel puțin o piesă a acestui puzzle: mindfulness poate să facă mâncarea nesănătoasă să pară mai puțin atrăgătoare.

℗PUBLICITATE



În cele două studii, cercetătorii au descoperit că participanții înfometați erau atrași cu precădere de mâncărurile nesănătoase. Acest efect a dispărut după ce aceștia au învățat atenția conștientă (mindful attention), adica abilitatea de a vedea gândurile și emoțiile ca fiind ceva trecător (inclusiv pofta de M&Ms) – evenimente mentale temporare, nimic mai mult. Cel mai încurajator este că această descoperire a putut fi replicată într-o circumstanță reală din viața de zi cu zi: participanții mindful au ales o masă mult mai scăzută în conținut energetic (calorii) și mai multe salate față de cei din lotul non-mindful, care au preferat foietajele, brânzeturile procesate și gogoșile.

Mindfulness – în acest caz, un simplu exercițiu de 12 minute, care nu a presupus meditație – pare să ne permită să ne detașăm de poftele problematice și să ne facă să luăm decizii mai sănătoase. Cercetătorii au găsit o dinamică similară între mindfulness și nevoia de a avea relații sexuale ocazionale și speculează că această practică ar putea avea aplicare în multe alte domenii – acolo unde o mică distanțare de propriile nevoi și fobii ne-ar putea îmbunătăți comportamentul.

„Atenția conștientă este o strategie nouă și promițătoare de auto-control“, concluzionează aceștia.

Este medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului, psihoterapeut de cuplu și familie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București și programul de formare al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie. Este unul dintre psihoterapeuții asociatiei, autor al site-ului paginadepsihologie.ro și coordonator al grupurilor de formare în psihoterapia familiei din București.

Caută
Coșul de cumpărături1
-
+
Subtotal
23,65 lei
Continuă cumpărăturile
1