Skip to content

Ani de-a rândul, experții în dezvoltarea potențialului personal și cultivarea stării psihologice de bine erau ghidați de convingerea potrivit căreia intensificarea emoțiilor pozitive și reducerea celor negative este calea succesului în viață, indiferent că ne referim la aspectele personale sau la cele profesionale. „Furia nu este bună la muncă!” sau „Tristețea nu face bine la sănătate!” sunt o parte din mesajele care aveau să fie verbalizate la job, acasă, la școală, adică, în toate sistemele noastre de existență.

Însă, așa cum este firesc în această lume, totul se află într-o continuă evoluție și schimbare, iar psihologia nu face nicio excepție de la această regulă general valabilă. În urmă cu mai puțin de trei ani, un grup de cercetători din patru state și șase universități de prestigiu din lume — printre care Yale University și Harvard Business School — au publicat o lucrare științifică ce includea două studii, efectuate pe un număr de 37.000 de participanți, și care, de atunci, avea să schimbe considerabil perspectiva comunității științifice asupra așa-numitelor emoții negative. Care chiar dacă sunt etichetate drept negative, sunt la fel de importante și bune pentru sănătate noastră psihică precum cele considerate pozitive.

Emodiversitatea este, probabil, cea mai recentă descoperire a cercetătorilor, care poate completa definiția clasică a inteligenței emoționale (EQ) și ale cărei beneficii sunt amplu descrise în cercetarea despre care aminteam mai sus, publicată în Journal of Experimental Psychology: General. La fel cum echilibrul natural al planetei este asigurat de o biodiversitate — care descrie întreaga gamă a variabilității organismelor vii în cadrul unui complex ecologic, emodiversitatea se referă la varietatea și abundența emoțiilor în cadrul experiențelor umane. De-a lungul anilor, oamenii de știință au fost convinși că flexibilitatea și reziliența unui ecosistem este influențată de diversitatea și abundența acestuia. Dar în ceea ce privește psihologia, această idee a unui ecosistem emoțional a fost îmbrățișată cu adevărat abia în ultima vreme.

Studiul celor șase cercetători (care poate fi citit aici) conchide că nivelul nostru de sănătate mintală și fizică este influențat de diversitatea emoțiilor pe care ne permitem să le trăim. Și foarte important de subliniat este că nu valența acestor emoții este factorul de influență (dacă sunt pozitive sau negative), ci diversitatea și frecvența acestora.

Teoria potrivit căreia starea noastră de bine nu este definită de fericirea continuă și de evitarea supărărilor nu este nouă pentru psihologia științifică. Dar cine s-ar fi gândit că a ne permite să trăim o gamă cât mai variată de emoții poate asigura echilibrul nostru mintal și biologic? Potrivit concluziilor prezentate, oamenii conștienți de totalitatea emoțiilor (pozitive și negative) pe care le experimentează pe parcursul unei zile au un nivel mai bun de reziliență (depășirea psihologică a momentelor grele) și un risc mai scăzut pentru depresie (considerată boala secolului XXI). Iar unul dintre cele două studii ne relevă chiar și faptul că persoanele cu o mai bogată emodiversitate au mai puține vizite la doctori, mai puține zile de spitalizare și nu consumă prea mult din resursele sistemului medical.

℗PUBLICITATE



Oamenii care-și permit să se întâlnească cu o gamă variată de trăiri emoționale și care nu fac prea multe mofturi, adică au învățat să le accepte atât pe cele care induc confortul, cât și pe cele care induc un oarecare disconfort, sunt mai bine adaptați la diferitele medii de viață și prin urmare rămân mai sănătoși.

Am putea sublinia și că deschiderea față de diversitatea emoțiilor noastre ar putea reprezenta o atitudine mai bună în comparație cu gândirea pozitivă dusă la extrem sau excesul de încredere în sine. Astfel, rezultatele cercetării pot fi corelate cu mii de alte studii din sfera mindfulness (starea de prezență conștientă) care ne transmit, fără urmă de îndoială, că cea mai bună strategie de control emoțional și cognitiv este acceptarea tuturor emoțiilor, sentimentelor și gândurilor, și nu selecția preferențială a acestora.

Deoarece cultura actuală este atât de preocupată de obsesia față de plăcere și fericire, fugind în mod exagerat de emoțiile negative sau neplăcute, acum putem explica și de ce, din toate timpurile, noi suntem societatea cu cele mai multe probleme de sănătate psihică, dependențe de substanțe, depresii, comportamente indezirabile și tentative de suicid.

Cel mai probabil, ne va lua ceva timp să schimbăm toate miturile pe care le-am construit în jurul emoțiilor negative, dar responsabilitatea noastră, a experților în sănătate mintală și relațională, a cadrelor didactice și a părinților, începând de azi, merită să fie aceea de angajament deschis față de diversitatea emoțiilor pe care le trăim într-o zi, astfel oferindu-le celor din jur și mai ales copiilor noștri modele sănătoase de viață și cultivare a adevăratei inteligențe emoționale. Și poate chiar vom formula un nou mesaj de interes public, care să sune în felul următor: Pentru o viață sănătoasă, identificați, etichetați și acceptați, zi de zi, cel puțin zece dintre emoțiile pe care le trăiți.

Articol publicat pe platforma Republica

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Caută
Coșul de cumpărături1
-
+
Subtotal
26,40 lei
Continuă cumpărăturile
1