OMS: Românii nu consideră utile serviciile unui psiholog, deși 2 milioane dintre ei sunt diagnosticați cu depresie.

Deși un domeniu util și chiar necesar oricărei societăți cu aspirații moderne, psihologia din țara noastră este una dintre cele mai vitregite arii de activitate din zona serviciilor dedicate sănătății. Atât din perspectiva sa istorică dar și din câte putem afla în urma unui studiu realizat de platforma de servicii de psihologie online atlashelp.ro în rândul specialiștilor din România, furnizorii de servicii psihologice par a se sincroniza mai greu cu nevoile societății moderne.

Un comunicat oficial al Organizației Mondiale a Sănătății atrage atenția asupra faptului că depresia a devenit, începând cu 2017, principala cauză de dizabilitate la nivel mondial. În același timp, mai multe ghiduri internaționale, elaborate de prestigioase asociații de specialitate, recomandă studiilor întreprinse în ultimele decenii, psihoterapia și consilierea ca tratament singular sau combinat cu medicația pentru pacienții diagnosticați cu episoade depresive.

Pentru a putea privi rezultatele acestui studiu din 2017 dintr-o perspectivă cât mai completă este nevoie să ne reamintim că începând cu anii 1970 Partidul Comunist Român a început dizolvarea psihologiei românești prin disponibilizarea cadrelor didactice și absorbirea catedrelor și institutelor dedicate studiului psihologiei de către alte instituții.

Scandalului meditației transcendentale din 1982 i-au căzut victime Institutul de Psihologie al Academiei Române, dar și facultățile de psihologie din țara noastră care au fost închise, abuzul continuând cu scoaterea disciplinei Psihologie din programele școlare. Astfel, pentru aproape zece ani, până după Revoluția din 1989, putem spune că psihologia nu a mai existat în România, deși atacurile și decredibilizarea acestei arii de specialitate datează cu mult înaintea anului 1982 și nu s-au oprit nici după 1989, dacă ne gândim la birocrația și taxarea descurajatoare practicate de Colegiul Psihologilor din Romania (COPSI), cât și la scandalurile recente din interiorul instituției.


În acest context istoric, decalajul existent începe să pară a fi, cel puțin parțial, explicabil. Dintre cei 272 de specialiști respondenți cărora le-a fost aplicat un chestionar telefonic în perioada 12 ianuarie – 23 februarie 2017, 65,4% dețin un cabinet individual, restul apelând la alte forme de organizare legală.

Când vine vorba de venituri, situația devine îngrijorătoare dacă luăm în considerare că numărul mediu de ședințe pe zi al unui psiholog este de 3,9 ședințe/ zi/ specialist, iar prețurile practicate sunt de cel puțin 5-6 ori mai mici decât prețurile minime din alte țări europene. 52,9% dintre respondenți practică prețuri până în 100 lei, 21% între 100-150 lei, 1,5% de 200 lei și doar 1,1% practică prețuri peste 200lei/ședință.

Adresabilitatea publicului larg către serviciile psihologice, din rezultatele sondajului de față provine în principal din recomandările „din gură în gură” – 77,57%. Nu sunt de neglijat nici referințele provenite din colaborările cu medicii sau clinicile 46,32%, reclama sau promovarea tradițională ocupând 23,16%, iar promovarea online fiind prezentă într-un procent de 39,71%.

În ceea ce privește aderența specialiștilor intervievați la soluții tehnologice moderne pentru a-și ține ședințele, un număr foarte mic folosesc în prezent videoconferința: 12,5%. Cu toate acestea, 30,9% susțin că o vor folosi cu siguranță în viitor, 31,6% sunt indeciși, în timp ce 25% exclud complet această posibilitate.


Medicul psihiatru Mihai Bran care a condus acest studiu, co-fondator Atlashelp.ro, concluzionează că „există încă o adresabilitate scăzută către aceste servicii al căror cost este mult sub media europeană„. Din punctul de vedere al unui specialist tânăr însă, acest lucru poate duce cât de curând, în rândul psihologilor bine instruiți, la un fenomen căruia îi suntem deja martori în domeniul medical din țara noastră: așa numitul „brain drain” – emigrarea într-un număr mare al profesioniștilor înalt calificați și specializați.

Este posibil ca „folosirea serviciilor de tip videoconferință să fie un avantaj pentru creșterea zonei de livrare (…) precum și pentru scăderea stigmatizării” celor care le folosesc, susține dr. Bran.

În mod evident, serviciile de tip videoconferință sunt o resursă de preț, mai ales în societatea actuală, intens tehnologizată, acestea oferind, pentru o serie de probleme și situații specifice un ajutor important. Cu toate acestea, sunt probleme de fond în domeniul psihologiei a căror soluționare va duce la o mai bună accesare a serviciilor de specialitate din domeniul sănătății mintale.

Distribuie acum

Cristina Petrescu-Ghenea

Este medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului, psihoterapeut de cuplu și familie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București și programul de formare al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie. Este unul dintre psihoterapeuții asociatiei, autor al site-ului paginadepsihologie.ro și coordonator al grupurilor de formare în psihoterapia familiei din București.

Mai multe articole de Cristina Petrescu-Ghenea

Explorează

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA