”O viață în care oamenii își ajută semenii” – interviu cu Dana Nălbaru, Dragoș Bucur și Sofia

Cântăreața Dana Nălbaru și actorul Dragoș Bucur nu au nevoie de prezentări stufoase, fiind deja persoane publice cu un statut bine delimitat în media românească. În ultimii ani, pe lângă venirea pe lume a Sofiei și a lui Kadri, s-au remarcat ca un cuplu stabil care pune mare preț pe viața de familie, dar și prin activitățile caritabile, în special în folosul copiilor aflați în dificultate. I-am invitat pe paginadepsihologie.ro să ne povestească cum fac ei față provocărilor vieții de cuplu și de părinți. Iar cum pentru noi, părerea copiilor este foarte importantă, am încheiat interviul cu o întrebare pentru Sofia, promițând că vom reveni în câțiva ani să îl întrebăm același lucru și pe micul Kadri.

Dana, povesteai într-un interviu că te-ai vizualizat ca mamă într-un moment crucial al vieții tale, în care ai avut de luat decizii importante și ai descoperit că trebuie sa fii tu ok înaintea orcui altcuiva, pentru a putea avea grijă de cei din jur. Cum pui în practică această ”măsură de siguranță” în viața de zi cu zi?

Dana: Acel moment a fost unul în care a trebuit să aleg dacă îmi continui cariera artistică sau mă orientez spre altceva, un nou drum profesional care să îmi permită să fiu mereu prezentă în viața copiilor mei. De fapt, am ales să nu mă pun pe mine pe primul loc – ambițiile mele în legătură cu cariera sau timpul pentru mine însămi, ci pe ei, cu creșterea și nevoile lor. Cariera mă împiedica să fiu prezentă 100% în viața lor și eram frustrată de acest lucru, aveam o stare de neîmplinire și, de aceea, am ales să renunț la ceea ce am considerat ca fiind mai puțin important pentru mine. Am găsit liniștea interioară nemaîmpărțindu-mă, nerupându-mă și fiind mamă înainte de toate. Asta mă face pe mine fericită și asta este măsura mea de siguranță în fiecare zi. 

”O-viață-în-care-oamenii-își-ajută-semenii”---interviu-cu-Dana-Nălbaru,-Dragoș-Bucur-și-Sofia-2


În alt interviu Dana afirma despre Dragoș că este ”tată și soț în adevăratul sens al cuvantului”? Frecevent, din păcate, importanța taților în familie și mai ales în creșterea copiilor este minimizată. Ce înseamnă ”tată și soț” pentru fiecare dintre voi?

Dana: Nu știu dacă trebuie să respecte anumite tipare și mi-e greu să pun în cuvinte felul în care Dragoș este alături de mine și copiii noștri. Sincer, i-aș ridica statuie. El este cel cu care mă sfătuiesc, cel cu care împart bune și rele, cel care mă sprijină și mă înțelege, este stâlpul și încrederea mea. Ca tată este la fel de implicat în creșterea copiilor noștri, știe și face pentru ei toate lucrurile pe care le fac și eu. Sofia spune ca e cel mai bun tată din lume și Sofia nu minte.

Dragoș: Eu cred că importanța mamelor în creșterea copiilor este “maximizată”. Serios, „familia” în sensul acceptat de mine, înseamnă doi părinți și, într-un caz fericit, unul sau mai mulți copii. Fiecare membru al familiei are unul sau mai multe roluri, roluri ce nu sunt neapărat împietrite pe întreaga viață a familiei ci se pot schimba între acești membrii. Tată înseamnă pur și simplu partenerul de sex masculin (considerând baza de plecare a familiei un cuplu heterosexual), partener ce poate fi pe rând cel ce hrănește copiii, muncește, spală hainele, ajută copiii la lecții, etc.

Cum reușiți să iubiți ”cu bune și cu rele”? Este ceva ce vine de la sine sau este un efort conștient?

Dana: Dacă faci efort să iubești, atunci nu iubești cu adevărat. Oamenii au bune și rele cu toții, iar când iubești cu adevărat treci ușor peste problemele care apar în orice relație, înțelegi faptul că nimeni nu e perfect și faci în așa fel încât să păstrezi momentele frumoase alături de omul pe care îl iubești. Cred că eu și Dragoș am înțeles că doar împreună suntem puternici și alegem să lăsăm iubirea să ne conducă viața și familia, nu orgoliile și ambițiile personale.


Dragoș: Dacă iubești, faci asta cu bune și rele. Daca devine un „efort conștient” nu prea mai este iubire, ci asumarea până la capăt a unei decizii și nu e cazul nostru.

Ce stil de parentaj alegeți să folosiți și cum vă ghidați alegerile în acest sens? Există un consens pe această temă între voi sau fiecare procedează cum considera el(ea) de cuviință?

Dana: Noi nu doar ne potrivim… ne și completăm. Așa a făcut Dumnezeu, să ne găsim! La fel e și în creșterea copiilor noștri: ne completăm. Bineînțeles, fiecare dintre noi își pune amprenta personală în viața copiilor noștri dar, când vine vorba de alegerile pe care trebuie să le facem pentru ei sau în locul lor atunci când ei nu pot să facă o alegere, ne sfătuim și alegem ceea ce considerăm că e mai bine pentru ei.

Dragoș: Din fericire, de cele mai multe ori suntem pe aceeași lungime de undă, iar atunci când nu suntem încercăm să luăm alegerea cea mai bună pentru Kadri și Sofia. Dacă nu reușim să ne decidem… face fiecare ce vrea.

”O-viață-în-care-oamenii-își-ajută-semenii”---interviu-cu-Dana-Nălbaru,-Dragoș-Bucur-și-Sofia-3

Au fost etape ale vieții voastre cu cei mici, Sofia și Kadri, pe care le-ați simțit ca dificile? Dacă da, care a fost cheia soluționării lor?

Dana: Faptul că suntem sănătoși mă face să fiu recunoascătoare și să nu văd momentele dificile ca fiind niște probleme adevărate. Asta mă ajută să depășesc ușor etapele respective și să găsesc soluții rapid.

Dana este implicată într-o serie de acțiuni de binefacere în beneficiul copiilor. Este aceasta o valoare a familiei pe care doriți să o transmiteti mai departe Sofiei și lui Kadri? Care sunt valorile voastre comune și cum faceți să le dați mai departe?

Dana: Da, vrem ca cei doi copii ai noștri să știe ce înseamnă să dai mai departe. Ne dorim ca ei să contribuie la a construi o lume mai bună și să nu se gândească la viață ca la o junglă în care oamenii trăiesc după principiul “care pe care” ci ca la o viață în care oamenii își ajută semenii, au compasiune și fac totul cu iubire.

Dragoș: Da, aș putea spune că aceasta este una dintre valorile noastre comune. Eu consider că bunul simț, independența (de toate felurile), încrederea în ei și toleranța fac parte dintre celelalte valori pe care aș vrea să le transmit copiilor mei.

Sofia, care sunt lucrurile pe care le apreciezi cel mai mult din relația cu parinții tăi?

Sofia: Cel mai mult apreciez că suntem împreună. Și că facem lucrurile împreună, că ne distrăm, că mă fac să mă simt bine și că ne iubim.

Distribuie

Cristina Petrescu-Ghenea

Este medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului, psihoterapeut de cuplu și familie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București și programul de formare al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie. Este unul dintre psihoterapeuții asociatiei, autor al site-ului paginadepsihologie.ro și coordonator al grupurilor de formare în psihoterapia familiei din București.

Mai multe articole de Cristina Petrescu-Ghenea

Articole similare

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA