O meditație de bază pentru a întări conexiunile neuronale, astfel încât mindfulness-ul și compasiunea să fie răspunsul automat al creierului nostru la stres

Cu toții ne naștem cu un anume set de parametri fizici, însă dacă ne hrănim corespunzător, avem grijă de noi, și facem exerciții fizice, putem să ne creștem masa musculară, flexibilitatea si rezistența la efort. Același lucru este valabil și pentru mintea noastră: putem transforma creierul nostru, putem stimula puterea de concentrare, flexibilitatea și inteligența, putem dezvolta noi căi si rețele neuronale, prin exersarea creierului nostru – în special prin practicarea mindfulness-ului și a exercițiilor conexe.

Ia-ți un moment chiar acum pentru a încerca această meditație mindfulness, simplă, pentru tine. Înainte de a începe, așază-te într-o poziție confortabilă, pe care o poți menține câteva minute, iar apoi fixează-ți cronometrul pentru trei minute.

Începe prin a-ți concentra atenția asupra unui aspect (ancoră sau obiectul meditației): senzații sau mișcări în corpul tău, respirația, sunetele care te-nconjoară, numărare, sau chiar o imagine intensă sau calmantă. Orice poate fi o ancoră pentru atenție; doar invită-ți mintea pentru a se liniști acolo.

Vei observa destul de repede cum mintea ta începe să hoinărească. Acest lucru este cât se poate de firesc. De fiecare dată când remarci că mintea-ți rătăcește, observă încotro se duce și apoi cu blândețe ghidează-ți atenția înapoi la ancoră.


Destul de simplu, nu? Atât de simplu, încât ți s-ar putea părea că nu faci mare lucru. Dar nu te lăsa păcălit. Fiecare aspect al acestei practici ajută la dezvoltarea mușchilor minții. De fapt, unuia dintre pacienții mei chiar îi place să folosească imaginea creierului său devenind un pic mai mare cu fiecare moment de mindfulness.

5 moduri prin care îți întărești (exersezi) mintea când practici meditația:

1. De fiecare dată când te focalizezi spre revenirea la ancoră, îți crești capacitatea de concentrare.


2. De fiecare dată când te concentrezi pe ancoră, te detașezi de potopul gândurilor. Aceasta este o practică de a te elibera în acest moment, cu alte cuvinte permiți gândurilor să plece în univers.

3. De fiecare dată când observi că mintea hoinărește, este un moment mindfulness – nu un moment de eșec.

4. De fiecare dată când ești blând cu tine, în momentele în care mintea-ți rătăcește, în loc să te judeci, îți exersezi și îți crești compasiunea pentru ființa ta, astfel vei fi pregătit să înfrunți provocările zilnice din viața ta.

5. De fiecare dată când remarci pe unde îți hoinărește mintea, este o oportunitate de a pătrunde în interiorul minții tale pentru o perspectivă asupra obiceiurilor și tiparelor sale – ceea ce am putea numi ca fiind înțelepciune sau înțelegere de sine.

Fiecare dintre acțiunile mintale în această practică întărește conexiunile neuronale, ceea ce face ca în timp mindfulness-ul și compasiunea să fie răspunsul automat la stres.

Așa cum se spune „neuronii care iau foc împreună, cablează împreună„, în acest caz, aceștia sunt neuronii conștientizării, neuronii compasiunii și autocompasiunii. Cu toții am putea, probabil, să folosim ceva mai mulți dintre aceștia, în creierul nostru.

Cu timpul, prin practica mindfulness, putem construi o hartă a minții, putem observa tiparele și obiceiurile mentale și să manifestăm răbdare și compasiune față de mintea noastră, noi înșine și lumea din jurul nostru.

Distribuie

Carmen Elena Podar

Psiholog clinician, psihoterapeut relațional, membră a Colegiului Psihologilor din Romania și autor colaborator al paginadepsihologie.ro. Carmen coordonează programul de formare în psihoterapia familiei al AMPP din Oradea.

Mai multe articole de Carmen Elena Podar

Explorează

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA