Skip to content

Voi începe cu vestea bună: ființa umană se naște cu niște calități care o fac să supraviețuiască și să evolueze: inteligența, dragostea și puterea. Prin inteligență mă refer la capacitatea noastră creatoare de a răspunde plini de vitalitate oricărei situații noi. Vestea mai puțin bună este că, încă de la cele mai mici vârste, ființa umană începe să simtă dureri. Dureri provocate de alți oameni și dureri provenite din opresiune. Acest ultim termen se referă la fenomene sociale care acționează dureros asupra ființei noastre, cum ar fi rasismul, sexismul în ceea ce privește femeile, prejudecățile sociale, reprimarea tristeții la bărbați etc. Aceste dureri adunate umbresc din strălucirea calităților umane cu care ne-am născut: inteligența, capacitatea de a iubi și puterea. Următoarea veste bună este că suferințele vechi pot fi retrăite, eliberate și astfel, vindecate. În continuare vă voi povesti despre un instrument de ascultare terapeutică Hand in Hand Parenting, care se numește Listening Partnership for Parents. Adică „LP“. Sunt convinsă că există multe alte feluri de a vindeca suferința umană. M-am oprit asupra LP-ului, fiindcă îl știu relativ bine, îl practic regulat de aproximativ trei ani (4-5 ori pe săptămână) și pentru că i-am văzut efectele pe mine și pe persoane dragi cu care lucrez.

Simțim suferința… din cauză că ne e teamă să o simțim singuri, în izolare, fără cineva drag alături care să ne asculte, creierul nostru îngheață durerea. În tot acest timp, informația din exterior pătrunde în continuare în creierul nostru. Însă, datorită energiei consumate în procesul de a îngheța durerea și de a nu o mai simți, nu mai putem procesa informația. Cu alte cuvinte, nu ne putem folosi de inteligența noastră naturală. Nu ne putem accesa puterea sălbatică și sublimă de om al peșterii. Nu putem simți iubirea care ne curge prin vene. Suferința ne schilodește.

Încă o veste bună – de fapt, una minunata: ființa umană e înzestrată cu un proces natural de vindecare. Asemeni corpului uman care se reface după o rană sau tăietură, și durerea emoțională se poate vindeca tot prin niște mecanisme naturale: râsul, tremuratul, căscatul, oftatul, plânsul și transpiratul. Toate naturale, toate care sunt transmise din generație în generație la fiecare om în parte. Toate pe care urmărim să le dezlănțuim în LP! Iar ele se dezlănțuie atunci când suntem ascultați. Fiindcă ascultarea, unul din cele mai frumoase daruri pe care le putem oferi celor dragi, re-creează arhitectura inteligenței noastre. Ascultarea ne face mai inteligenți, și când o primim, și când o oferim.

Ce este listening partnership – LP (parteneriat în ascultare)?

Două persoane agreează să se asculte reciproc, pe rând, fiecare având același interval de timp la dispoziție, care ideal e să fie undeva între 5 și 30 de minute fiecare. Cu cât durata e mai lungă, cu atât e mai vindecător. Pentru mine recordul a fost 45 min cu 45 min! Scopul ascultătorului este acela de a-și ajuta partenerul să își descătușeze întreaga sa inteligență. Și o face urmând niște reguli de ascultare:

  1. Își respectă partenerul și își activează la maximum atenția.
  2. Este atent la povestea partenerului, se distrage dacă intervin propriile issue-uri și se re-focusează pe cel care povestește.
  3. Identifică durerea pe care partenerul lucrează, uneori vizibil, alteori mai puțin evident.
  4. Își ajută partenerul să elibereze tensiunile emoționale despre care vorbește, urmărind să îl (o) ajute să râdă, să plângă, să se revolte, să facă un tantrum, să tremure. Nu îi da feedback, nu îi da sfaturi.
  5. Păstrează confidențialitatea.

Respectul față de partener(ă) mi se pare cel mai important, fiindcă presupune ca eu, ca ascultător, sunt convins că cea din fața mea care își spune povestea vieții, este un om bun, care încearcă în orice moment al zilei să facă tot ce poate ea mai bine. Iar dacă observ rigidități la partenera de LP, astea se datorează faptului că mai demult, în copilărie, ea a fost rănită.

℗PUBLICITATE



Ca ascultător, nu îi dau feedback partenerei mele, nu îi dau sfaturi. Singurul lucru pe care îl fac este să observ durerea, să o ajut să vadă de unde vine din trecut, să o direcționez să o retrăiască. Dacă durerea în trecut a fost trăită în singurătate, acum ea e retrăită în preajma ascultătorului, cu care, în timp, se creează o relație tare profundă de conectare și încredere. E retrăita în siguranță. Seamană mult cu rolul psihoterapeutului, acest rol al ascultătorului.

Felul unic de a descărca tensiuni emoționale din LP are două părți:

  • Una exterioară, în care îmi spun povestea vieții, râd sau plâng sau mă revolt, iar ascultătoarea mea mă ajută să îmi restaurez senzația de siguranță pe care am pierdut-o în copilărie.
  • Una interioara, în care creierul re-aranjează experiențele vechi și le dă formă și sens. Le integrează.

Aceste două părți, procesul de eliberare emoțională a durerii și cel de reconfigurare a hărții vieții, se petrec simultan în procesul de listening

Din nefericire, societatea a ridicat tot felul de blocaje în fața procesului nostru natural de vindecare. Nu este elegant să facem o criză, nu e acceptabil să plângem, nici să ne revoltăm ca omul preistoric. Dacă am fi atenți la fiecare emoție care ne apare, totul s-ar încetini. Ritmul vieții s-ar încetini. Iar societatea e pe fugă. Însă noi putem opri timpul într-o capsulă, măcar din când în când. Nu mereu. Putem opri timpul și ne putem lăsa să simțim.

Dacă nu eliberăm durerile trecute, ele rămân stocate în amigdală și sunt în permanență gata să fie activate de evenimente prezente – cum e cel povestit în a doua parte a acestui articol. Interacțiunea cu copilul îți activează dureri legate de relația avută în copilărie cu persoanele de atașament.

Conitnuarea acestui articol o poți citi aici.

Otilia Mantelers - Parenting by Connection Instructor, trainer de Playful Parenting, psiholog în formare şi specialist în joaca terapeutică cu copiii de la 0-10 ani.

Caută
Coșul de cumpărături1
-
+
Subtotal
21,45 lei
Continuă cumpărăturile
1