Listening Partnership – LP (partea a 2-a)

Continuarea articolului  Listening Partnership.

Accentul este pe eliberarea emoțională – un scurt exemplu de LP

În ascultarea din LP accentul este pe procesul natural de eliberare emoțională prin râs, plâns, tremurat, criză de furie, revoltă, transpirat. Și putem elibera aceste emoții doar când suntem aproape complet în amigdală (sălașul emoțiilor și al amintirilor emoționale vechi și prezente), și nu în cortexul pre-frontal (partea de creier responsabilă cu gândirea). Nu întrebăm partenerul „Te simți furios când copilul tău și-a lovit frățiorul?”, fiindcă asta presupune că el își va activa cortexul prefrontal să îmi poată da un feedback dacă e furios sau nu. Iar eu, ca ascultator, vreau să îmi țin partenerul ancorat în amigdală pe toată perioada listening-ului. Voi da un exemplu mai jos, este personal, fiindca informațiile despre partenerii mei sunt confidențiale.

Eu: „Mi se face frică când copilul meu vine amenințător către mine și țipă la mine că nu vreau să îi mai dau cereale cu lapte. Îmi amintește de bunicul care și el țipa des la mine. Și mă cuprinde groaza, fix aceeași frică. Îi urăsc pe amândoi.” – și aici îmi mișc corpul foarte tare și viguros, ca un tremurat, fiindcă atunci când îți e teamă, tremuri. Iar tremuratul descarcă teama. Mă bag într-o transă emoțională. Teama iese literalmente din corp atunci când tremuri, când te miști puternic, când țipi, râzi sau plângi, sau toate laolaltă.


Partenerul de LP: „Îmi povestești o întâmplare când te-a speriat bunicul tău țipând la tine?

Eu: aici povestesc o întâmplare, încerc să detaliez cât mai mult. Tehnica povestirii unei întâmplări concrete, de-a fir-a-păr, este una foarte bună pentru eliberarea emoțională, fiindcă povestind, începi să îți reamintești emoții vechi pe care le-ai trăit atunci. Și acum le poți retrăi și elibera.

Partenerul de LP: „Aș vrea să te revolți și să îi spui bunicului tău că nu are dreptul să țipe așa la tine. Te ridici în picioare și îi spui toate astea?

Eu: „Tu nu ai dreptul să urli la mine, ai înțeles? Boșorogule amărât! Nu te porți așa cu un copil. Te pocnesc de îți cad dinții pe jos!” Aici, pentru a-mi consuma și rămășițele emoționale păstrate în corp ale furiei netrăite în copilărie, pot să lovesc cu pernele în ceva, pot să mă mișc prin cameră, pot să fac gesturile fizice pe care simt să le fac. Fiindcă atunci când îți miști corpul, se dezlănțuie și emoțiile.


Ce se petrece în procesul de ascultare terapeutică LP?

Ce se întâmplă în acest proces de LP este că îmi cer drepturile acum. Mă revolt acum pentru o situație în care nu am putut-o face când eram mică. Asta îmi redă încet-încet, cu fiecare LP în parte, demnitatea pierdută, puterea aia naturală cu care m-am născut.

Pe aceeași temă, frica de țipetele copilului meu – teamă care inițial se manifesta sub forma activării furiei mele față de el – am mai lucrat și pe ideea de a obișnui creierul meu emoțional (care îi confunda pe copil și pe bunic) că băiatul meu e diferit de bunic. Iar tehnica celui care ascultă este aceea de a ma întreba: „Cum e diferit copilul tău față de bunicul tău?” Ceea ce se întâmplă când răspunzi la întrebarea asta e ceva incredibil: îți focusezi parcă în mod automat atenția pe lucrurile frumoase pe care copilul tău le are în plus față de persoana de care îți amintește.

Suferințele trecute iau forma unor înregistrări mentale pe care le activăm constant

Aceste înregistrări mentale se formează datorită suferințelor trecute. Ele pot lua diferite forme:
“sunt urâtă”
“nu sunt fericit”
“O să se întample ceva rău. O Doamne, trebuie să ies din asta, nu sunt în siguranță!”
“Mie nu îmi iese nimic niciodată! Eu nu pot să mă țin de un deadline”
“Ori de câte ori intru într-o relație, celălalt mă părăsește”
O înregistrare a unei suferințe poate să aibă și o conotație plăcută: “Aaaaaaa, ador prăjitura aia!!! O vreaaaau!”

Un concept cheie în LP este acela de contracarare a suferinței

Contracarea suferinței presupune reactivarea procesului natural de eliberare a durerilor, mecansime pe care ni le-am reprimat de o viață. Concret, presupune să re-învățăm să plângem, să ne revoltăm, să facem o criză, să râdem cu poftă! Și vrem să facem asta, fiindcă suferința ne îndepărtează de realitate și de clipa prezentă. Ne face să nu mai fim mindful.

Așadar, orice LP are o contracarare de bază din partea ascultătorului. Îi dau celui care povestește o direcție pe care să meargă. Spre exemplu la afirmația: “Nu știu ce să fac…” – care implică neajutorare, o direcție ar putea fi: “ridică-te în picioare și strigă în gura mare sunt puternic” – ceea ce poate aduce râsul, sau furia aceea organică, din abdomen.

Sau îi poți cere partenerului: “Uită-te în ochii mei” – privitul în ochi e cel mai simplu mod de a reintra în contact cu durerea ta…

Sentimentul de singurătate poate fi contracarat spunandu-i persoanei care se simte singură: „Sunt cu tine. Nu mai trebuie să treci prin asta singură” – ceea ce activează emoțiile vechi de disperare. O altă direcție pentru sentimentul de izolare este să îi cerem partenerei de listening să închidă ochii și să spună: „nu mă lăsați singur”, în mod repetat. De cele mai multe ori apar cele mai dureroase amintiri legate de momentele de singuratate, iar descărcarea emoției de teamă are loc prin plâns.

Încheierea LP-ului

Fiindcă în procesul de ascultare LP am activat amigdala, acum, că trebuie să redevenim funcționali și să ne vedem de mersul lucrurilor zilnice, va trebui să reactivam și cortexul prefrontal. Și o facem punând o întrebare de cunoștințe generale partenerului de listening, gen: „Spune-mi ce țări care încep cu litera C știi?” sau „Ce animale trăiesc la Polul Nord?

Așadar, Listening partnership este despre a-ți spune povestea întortocheată a vieții… către cineva care te ascultă cu multă căldură, cu încredere în tine, folosindu-și toată inteligența și atenția pentru a te ajuta să îți eliberezi durerile emoționale trecute. Mai multe puteți citi în broșura în limba engleză despre Listening Partnership, ea va apărea și în limba română pe același site.

Distribuie

Otilia Mantelers

Otilia Mantelers - Parenting by Connection Instructor, trainer de Playful Parenting, psiholog în formare şi specialist în joaca terapeutică cu copiii de la 0-10 ani.

Mai multe articole de Otilia Mantelers

Articole similare

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA