Dialogul vindecător

Potrivit unor studii și teorii din Terapia Imago de Cuplu, majoritatea conflictelor care au o încărcătură emoțională sunt doar în procent de 10% centrate pe o situație curentă și 90% au la bază o serie de răni emoționale care se reactivează în prezent. Cu alte cuvinte, reacțiile noastre amigdaliene sunt cu atât mai spectaculoase cu cât avem mai multe leziuni emoționale, iar atunci când avem o ceartă cu partenerul(a), ecourile traumelor din trecut răsună mult mai intens decât realitatea prezentată de cel(cea) de lângă noi. Din această perspectivă, interacțiunile noastre de cuplu și majoritatea conectărilor noastre interpersonale ar fi mult mai revigorante și mai aducătoare de satisfacții dacă am avea vechile răni vindecate. Mai mult decât atât, se pare că partenerii noștri sunt cele mai potrivite persoane care ne pot ajuta în procesul de vindecare.

Dialogul Imago este un proces unic de conectare dezvoltat de soții Harville Hendrix și Helen Hunt (ambii cu titlul de doctori în psihologie). Teoria formulată de aceștia se bazează pe numeroase studii empirice și pe experiența lor clinică extrem de bogată.

Procesul de conectare, necesar pentru crearea unui spațiu cât mai sigur la nivelul relației de cuplu, implică trei ingrediente cheie: oglindirea, validarea și empatia. Aceste trei caracteristici facilitează construirea unui dialog în care îl ascultăm pe celălalt fără a-l judeca și-i acceptăm punctele de vedere ca și cum ar fi la fel de valide ca ale noastre. Potrivit cercetărilor, un astfel de dialog între parteneri este o manieră extrem de eficientă pentru a porni în călătoria unei conectări afective care să ducă la vindecarea rănilor noastre emoționale.


Dar ce facem mai concret atunci când oglindim, validăm și empatizăm trăirile celor mai importante persoane din universul nostru?

Oglindirea – implică asumarea responsabilității prin utilizarea principiului Eu comunicare. Mai exact atunci când transmitem un mesaj către partener facem referire la gândurile, emoțiile și experiențele trăite ca fiind manifestări ale lumii noastre interioare (ex. Eu simt că… Eu am nevoie să… Eu am impresia că…). Aceste mesaje trebuie să evite orice iz de rușinare a celuilalt, de blamare sau de critică a partenerului, punând în schimb accentul pe ceea ce se întâmplă cu noi.

Ca formă de răspuns, receptorul (partenerul care a ascultat) va oglindi mesajul primit de la emițător, parafrazând ceea ce a înțeles în enunțuri de genul Permite-mi să văd dacă am înțeles. Îmi spui că…


Oglindirea ne ajută să ascultăm și să înțelegem mai bine ceea ce vrea persoana dragă să ne comunice, reușind să evităm astfel, capcanele minții noastre care are convingerea că poate anticipa cu acuratețe reacțiile și răspunsurile celorlalți.

Validarea – al doilea ingredient al dialogului vindecător, poate fi chiar mai solicitant decât să oglindim intenția ființei iubite, fără a distorsiona cuvintele acesteia prin omisiune sau atenție selectivă. Și acest lucru este valabil mai ales atunci când perspectiva celuilalt este foarte diferită de viziunea noastră. Însă, dacă vrem să rămânem conectați, este important să recunoaștem cât mai corect sensul mesajului transmis de partener(ă). Uneori diferențele sunt atât de mari, încât mintea reacționează automat spunând că el(ea) greșește. Însă cu adevărat, în relațiile intime nu contează cine are dreptate și cine greșește, deoarece așa cum spune Harville Hendrix “Poți avea dreptate sau poți fii căsătorit!” Cu alte cuvinte, principiul funcționalității este mult mai important decât mormanul de iluzii construit de egoul nostru. Un astfel de dialog centrat pe validare, ne poate conduce și spre recunoașterea faptului că dincolo de această luptă acerbă pentru adevăr se află răni profunde care dor la fel de tare ca orice leziune pe corpul nostru fizic. Și acestea sunt punctele care necesită pansamentul adevăratei validări. Iar la aceste profunzimi, esența individului este atât de consistentă încât este imposibil ca două persoane să aibă același punct de vedere.

După sumarizarea mesajului, validarea poate implica un simplu „Ceea ce spui are sens pentru mine”. În acest punct nu trebuie să fim de acord cu viziunea celuilalt pentru a respecta o realitate diferită de a noastră. Dar și mai mult ajută dacă formulăm un mesaj de genul „Are sens pentru mine deoarece…” Și dacă vrem să fim cât mai onești cu noi putem recunoaște cu încredere că puține lucruri sociale sunt la fel de plăcute ca o exprimare autentică a validării noastre ca persoană.

Empatia –  este al treilea ingredient vindecător care descrie faptul că îmi imaginez ceea ce simte celălalt. Adică cuvinte simple de genul furie, tristețe, singurătate, teamă, bucurie etc.

Mesajul nostru, în acest punct al dialogului, poate conține fraze de genul: „Îmi imaginez că simți frică și probabil și puțină tristețe. Asta este ceea ce simți? Te rog ajută-mă să te înțeleg mai bine.” După care ascultăm cu mare curiozitate enunțul transmis de partener și recurgem iar la oglindire dacă este cazul – „Aham… și un sentiment de pierdere”.

Acum că am parcurs împreună pașii unui dialog vindecător, vă invit să experimentați forța acestui proces de conectare interumană și permiteți-vă să descoperiți cum înțelegerea și acceptarea reduc tot mai mult spațiul invizibil al detașării emoționale.

Distribuie

György Gáspár

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Mai multe articole de György Gáspár

Articole similare

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA