Detoxifierea digitală şi recomandări pentru o „viaţă digitală mai sănătoasă”

În luna august mi-am propus, pe lângă cele trei săptămâni de concediu, să mă rup de tot ceea ce înseamnă socializare şi comunicare în mediul virtual. De ce? Pentru că observasem de mult timp deja ce efect perturbator îl are accesarea Facebook, de exemplu, vizavi de conectarea cu copiii şi soţul meu. Ba mai mult decât atât, uneori conectarea excesivă la Facebook şi alte rețele sociale începuse să aibă un efect perturbator asupra activităţii mele de la cabinet. Anumite mesaje (care nu erau urgenţe) îmi afectau starea şi concentrarea față de problemele omului din fața mea. Iar asta mă nemulţumea profund, pentru că omul care vine în cabinetul meu trebuie să beneficieze în ora în care stă de vorbă cu mine de atenţia mea completă şi de întreaga mea conectare la el şi problemele lui. Or, uneori, eu făceam eforturi să mă deconectez de la un pacient care îmi scria pe Facebook că are o zi foarte grea şi să mă conectez doar la pacientul din cabinet. Simţeam de mult că trebuie să fac o schimbare, aşa că am început cu o „detoxifiere digitală”: o lună aveam să îmi opresc toate aplicaţiile de socializare şi comunicare virtuală (fără Facebook, WhatsApp, Messenger şi altele). M-am deconectat de la tot ce am putut şi am șters aplicaţiile de la care nu m-am putut deconecta. Mi-ar fi fost dificil fără ajutorul colegelor mele să iau această pauză, ele m-au ajutat cu unele postări referitoare la activitatea noastră profesională, aşa că le mulţumesc.

Cum a fost? Efectele negative ale absenţei mele de pe Facebook: nu am aflat anumite noutăţi despre prietenii mei, care presupuneau că i-am urmărit pe Facebook; am fost în afara noutăţilor din sfera politică, noutăţi cu care îmi place să fiu la curent (nu mă mai bazez de mult pe TV pentru asta). Am ratat sau era să ratez evenimente frumoase din oraş, de care e greu să afli dacă nu esti pe Facebook.

Dar au fost, desigur, şi efecte pozitive, mult mai importante decât neajunsurile acestei perioade. Mi-am îmbunătăţit relaţia cu copiii mei, am petrecut mai mult timp cu soţul meu, am fost mai liniştită şi, evident, mult mai puţin agitată. Am citit mai mult şi am savurat cu adevărat un film, fără să ratez dialoguri din cauză că îmi verificam telefonul. Supriza cea mai mare a fost cât de mult s-a îmbunătăţit relaţia dintre fetele mele: mult mai puţine conflicte între ele şi momente lungi de joacă împreună fără ceartă. De ce s-a întâmplat asta? Pentru că fiecare separat şi amândouă împreună au primit cu totul altă atenţie din partea mea. O atenţie concentrată, exclusivă, o conectare autentică şi de durată. Așa că, având fiecare nevoile împlinite, nu au mai fost necesare „meciuri”- în care miza nu e niciodată jucăria X.

Ironic, nu? Eram ca cizmarul fără cizme. Îmi învăţam clienţii din cabinet despre timp special, atenţie concentrată, conectare. Iar eu, invadată de tehnologia digitală, le ofeream celor dragi o atenţie împărţită, momente scurte de conectare, mereu întrerupte de telefonul meu. Dificil să recunosc asta, mi-a picat greu. Îmi justificam toate întreruperile de faptul că răspundeam unor mesaje, iar intervenţia mea era necesară, utilă, benefică. Nu pierdeam timpul pe Facebook, deci nu eram în categoria „zombi digital”. Nu, dar nici mult nu mai aveam. E greu să ne recunoaştem greşelile, dar e tare sănătos şi benefic.


Ce se întâmplă acum, după luna august? Nu pot să elimin cu totul socializarea şi comunicarea virtuală, ea îşi are avantajele şi beneficiile ei. Doar că trebuie să fiu atentă la cum folosesc aceste intrumente. Cum spun eu adesea, cu un ciocan poţi construi o casă sau îţi poţi zdrobi un deget: nu e vina ciocanului, ci a utilizatorului. Iată ce măsuri iau eu acum şi vă recomand să luați şi voi, dacă lumea digitală vă invadează prea mult viaţa reală:

• Dezactivarea completă a tuturor notificărilor. Atât din meniul telefonului, cât şi din cel al aplicaţiilor. În acest mod, nu văd mesajul în momentul în care cineva îl scrie sau când pun mâna pe telefon, ci doar când accesez eu aplicația. E mult mai puţin perturbator.

• Folosirea butonului „deconectare”. Dac-aţi şti de câte ori s-a dus degetul meu pe aplicaţia Facebook în luna august! Doar că se aprindea un ecran care spunea să introduc utilizatorul și parola. Atunci mintea mea raţională avea timp să îşi amintească: „A, stai că nu mai vreau să folosesc Facebook”. Poate fi uşor deranjant să te tot conectezi şi deconectezi desigur, dar durează câteva secunde. Or să accesaţi Facebook mergând „pe pilot automat” vă răpeşte mult mai mult timp, credeţi-mă.


• Intervale de timp fără internet. Creaţi-vă momente în familie în care nimic să nu vă poată deturna atenţia de la cei dragi. La mine asta se-ntâmplă seara între 18:30 și 20:30, după ce vin acasă de la cabinet şi îmi propun să luăm cina împreună, după care să mă joc puţin cu copiii mei. Apoi iar, între 22:00 şi 23:00, când este timpul nostru de cuplu. În weekend încă nu am reuşit, dar visez să îl opresc complet.

• Jos telefonul! La mine, în unele zile parcă e lipit de ființa mea. I-am găsit un loc suficient de departe de zona în care ne jucăm sau petrecem timp în familie, dar suficient de aproape să aud un eventual apel telefonic potenţial urgent.

Dacă aveţi şi voi strategii de „apărare” împotriva exceselor vieţii digitale, le aştept cu interes în comentarii. Iar dacă credeţi că nu aveţi nicio problemă şi că lumea digitală este perfect sub control, faceţi un test: acordaţi-vă timp de o lună pauza de „detoxifiere digitală” şi vedeţi ce se întâmplă în viaţa voastră. Poate fi surprizător.

Distribuie acum

Adela Moldovan

Este doctor în psihologie și psihoterapeut. Are o experiență clinică de aproape 10 ani cu copii, adolescenți și adulți. O fascinează tot ce ține de natura umană, oamenii și relațiile dintre ei. Își iubește meseria și încearcă să se perfecționeze continuu. Este și mama a două fete cucuiete, cum îi place ei să spună, experiență care a transformat-o profund.

Mai multe articole de Adela Moldovan

Explorează

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA