Despre nuntă, concept, sursă de reconstrucție interioară și ancorare în contextul social

Aș putea oare să încapsulez semnificațiile profunde ale unui eveniment care îmi dă senzația de bucurie deplină de fiecare dată? Încerc să îl conceptualizez, oricât de greu îmi este să strâng laolaltă emoții, trăiri, gânduri, raportări la oameni, conectări, înțelegere, empatie, validare, oglindire, rememorare. Este ca și cum aș pune în ecuație sentimente, cogniție și fapte. Și totuși…

Așadar, ne bucurăm cu inima și mintea deschisă alături de prieteni, de familie la nunta care ne îmbrățișează cu promisiunea bucuriei nețărmurite, pentru a fi martorii plini de iubire ai celor doi ce pășesc încununați de legăminte și asumări în viață în pași de doi. Realizăm dintr-odată că suntem mai luminoși, mai încărcați de frumusețe alături de cei care celebrează acest moment esențial în viață; ne bucurăm de tot ce ni se întâmplă în acele momente descătușate de constrângeri și urmând o etică simplă, a bunului-simț, pentru că, de fapt, avem ocazia să celebrăm vitalitatea, energia vieții și clipe efemere pe care vrem să le încapsulăm și tăinuim în memoria fiecărei celule inteligente din noi înșine.

Ne-am despărțit de venerarea zeilor pentru a venera viața, ne-am desprins de căutarea noastră pe căi religioase sau alții, prin explorarea resorturilor interioare, de descoperire a sinelui, acest totem aurit pe care niciodată nu îl aflăm pe deplin, pentru a ne debarasa de povara clișeului unui discurs rațional. Este un soi de renunțare la discursul terapeutic impus de societatea modernă de a ne transforma înclinația instinctivă și naturală de a urma interesul personal pentru a ne angaja în obligația noastră morală, de a fi mai eficienți în serviciul celorlalți. Ne aflăm, de fapt, pe un tărâm blurat, nu renunțăm la conectarea cu semenii noștri, suntem acolo exact ca să îi susținem, să le validăm începutul de drum și să le dăm încredere în eficiența lor socială, dar ne împlinim pe noi înșine devenind și mai creativi. Cum? Foarte simplu, făcând ceea ce ne împlinește și ne dă sens, să ne regăsim sinele satisfăcut, fericit și împlinit, să ne simțim mai bine cu noi înșine. Am devenit fiecare dintre noi mesajul acesta. O abstractizare emoționantă și pornită din frumusețea inegalabil de autentică a sinelui.


facem parte dintr-un plan mai măreț, suntem martorii unui miracol interuman

În aceste clipe de frenetică înlănțuire cu tot ce înseamnă celebrarea vieții, răsfățul simțurilor și plăcerea dansului, râsul nestăvilit și sincer, realizăm că facem parte dintr-un plan mai măreț, suntem martorii unui miracol interuman, asistăm la mimarea scenică, convențională, cu costume și cutume teatrale, însă cu drag acceptate, a unui Adevăr imuabil – uniunea sacră a două ființe care își recunosc erosul și aduc omagiul unor sensuri mai înalte de spiritualitate erotică, și Philia, și Agape, fiind acum iubire în esență pură. Iar noi, noi căutăm acolo, susținându-le începutul vieții în doi, în adunarea noastră de creștini adoratori, să ne exprimăm intensitatea unor emoții mai presus de limbajul mundan, unul încărcat de sens, care a depășit conceptele de adevăr, realitate, bine sau Dumnezeu.

Nu avem nevoie de retorică, nici de susținerea sistemică a discursului pentru a ne sprijini pe o motivație – suntem acolo deoarece protejăm un principiu sacru, perpetuarea vieții, fecunditatea ei, cântăm și dansăm, ne înfruptăm din savoarea clipelor de fericire și dansăm pentru Soare, visăm Luna, sorbim din licoarea pulberii de stele. Acum, suntem ființe care nu mai secretăm doar teoreme și judecăți, cât mai ales, simfonii de simțuri și stări.


nunta devine un moment sacru despre ei, despre noi, despre Mine și Tine

Nu suntem acolo să secretăm umori și nici semnificații ale sensului major în viață, acum creăm chiar noi sensul nostru și al tinerilor uimiți de atâta grație divină revărsată asupra lor și o facem vehiculând cel mai de preț atuu, imaginația noastră. Aceasta este esența unui astfel de moment al celebrării unui nou început de viață, să ne descătușăm de constrângerile normelor, ale contextului social care ne determină și să pendulăm, făcând uz de autonomia noastră, spre cealalată opțiune, libertatea de a ne exprima bucuria, de a ne crea pe noi înșine – devenim zeii noștri proprii, cu puteri depline, să ne inventăm dincolo de dogmă și să lăsăm imaginația să deseneze corole de minuni din noi înșine pentru viață. Imaginația noastră liberă și autoconstruită face posibilă armonia socială. Suntem nuntași, suntem părtași la un moment remarcabil în viața celor pe care îi onorăm cu prezența noastră plină de sens, deoarece lângă ei împărtășim idealuri care devin fundamentul incontestabil al realizării colective, continuăm o saga a sensului nostru și de aceea, nunta devine un moment sacru despre ei, despre noi, despre Mine și Tine.

Distribuie

Iustina Cojocaru

Absolventă a Universității București, Facultatea de Limbi și Literaturi străine, a fost profesor în cadrul Academiei de Studii Economice. Din 2009, este traducătorul a peste 30 de titluri din domeniul non-fiction în principal politologie, economie, filosofie, psihologie și psihanaliză, colaborând cu cele mai reprezentative edituri din România.

Mai multe articole de Iustina Cojocaru

Articole similare

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA