Skip to content

Întâlnirea de la locul de joacă se apropie de final. Este timpul să vă îndreptați spre casă. Tocmai ce l-ați anunţat pe copil că mai aveţi doar 5 minute și apoi trebuie să mergeți. Vă aşteptaţi ca totul să meargă bine. Și când colo, dintr-o dată, lucrurile o iau razna. Copilul dumneavoastră vă răspunde nerespectuos: „Nu! Nu vreau să merg! Nu mă laşi să fac nimic distractiv!“

Simțiți cum furia vă cuprinde. Aproape că țipați către el: „Cum îndrăznești să vorbești așa cu mine!“ El continuă: „Nici măcar nu mi-ai pus o gustărică în pachetul meu de la şcoală azi! Tu ești cea mai rea mamă care există!!!“

Acum, sunteți deja furioasă de-a binelea: „Gata, până aici! Fără televizor pentru o săptămână!“

Acest schimb de replici poate continua. Reușiți, în cele din urmă, să-l trageți pe copil până la mașină, în timp ce loveşte şi țipă. Jurați că nu o să îl mai lăsați vreodată la o întâlnire de joacă.

Lipsa de respect nu este OK

Comunicarea într-un mod lipsit de respect este o problemă pentru mulți dintre copii. Este datoria noastră, în calitate de părinți, să îi învățăm pe copiii noștri cum să îi trateze pe alții politicos și cu bunătate, și mai ales cum să îşi comunice emoţiile puternice, într-un mod care să nu fie lipsit de respect.

Din păcate, nu îi putem învăța cum să fie respectuoși chiar în momentul de criză, în care emoțiile sunt foarte puternice. Știu că veți vrea să vă ocupați de situaţie chiar în momentul în care apare lipsa de respect. Știu că urâți să nu fiți respectat. Dar, dacă copilul este furios, acea partea din creierul lui care este responsabilă de gândire s-a închis. El intră pe pilot automat, într-un mod de funcționare numit câteodată şi mod de supravieţuire de tipul „fugi sau luptă“.

Mai mult decât atât, nu îi putem învăța pe copiii noștri să fie respectuoși dacă noi îi tratăm pe ei într-un mod lipsit de respect.

În cazul în care comportamentul lipsit de respect al copilului vă aduce într-o stare reactivă, şi creierul dumneavoastră intră pe pilot automat, adică începe a funcționa pe modul de supraviețuire de tipul „luptă sau fugi“. În aceste momente nu sunteți tocmai în măsură să gândiți rațional. Răspunsurile dumneavoastră vor fi fie unele de tip furios, veți ţipa şi veți pedepsi, fie vă veți închide și veți renunța.

Există oare o altă cale de a vă descurca cu lipsa de respect a copilului?

În cazul în care vă simțiți presată de a pedepsi sau de a ţipa la copilul dumneavoastră chiar în momentul crizei, v-aș încuraja să încercați una sau mai multe dintre aceste 7 tipuri de răspunsuri:

Păstați-vă calmul! Oare pare imposibil să fiți calm? Clar, nu e ușor să-ți păstrezi calmul atunci când copilul este nepoliticos. Răspunzându-i la rândul tău cu lipsă de respect, îi transmite-ţi un mesaj greșit. Concentrați-vă pe o strategie de autoliniștire pusă în practică fie prin respirația profundă, fie numărând până la 20 sau spunându-vă ceva de genul: „Asta nu este o situație de urgență“.

Decodificați comportamentul copilului! Analiza-ți situaţia din perspectiva copilului. L-ați prins cumva cu garda jos? Este ceea ce cereți ceva incomod sau dificil pentru el? Se simte lipsit de putere, neîndreptățit? Răspunsul copilului reflectă ceea ce simte cu adevărat. Din păcate însă, în astfel de momente, ei nu pot să exprime în cuvinte mai potrivite exact ceea ce simt.

℗PUBLICITATE



Fiți empatic! Ajutați-vă copilul să îşi înțeleagă propriile lor sentimente, oferindu-le un răspuns de tip empatic: „Ți se pare că este nedrept că trebuie să plecăm deja!“ sau „Știu că e greu să pleci tocmai atunci când te distrezi aşa de bine!“. Fiind empatic, nu înseamnă că trebuie să fiți neapărat de acord cu emoţiile lui, ci înseamnă că, pur și simplu, încercați să înţelegeți ceea ce simte.

Verificați starea copilului din când în când! Unii copii sunt afectaţi de nivelul scăzut al glicemiei, de foame sau de sete. Alţii sunt foarte sensibili la stimularea mediului sau nu au dormit suficient. A trecut prea mult timp de când copilul a mâncat? Ar vrea oare o gură de apă? I-ar prinde bine să ia o pauză de la un mediu prea zgomotos? Spuneți-i într-un mod politicos: „Eu voi lua un biscuite, ai vrea şi tu unul?“

Încetiniți ritmul! Este ușor să vă lasați duși de valul furiei, al cuvintelor pline de frustrare și al emoțiilor. În loc să săriți ca arși și să răspundeți la orice critică sau plângere pe care copilul o are îndreptată spre dumneavoastră, încercați să apăsați frâna, „Oh! Mi-ai transmis o mulțime de informații. Aș vrea să te ascult, dar vorbești prea repede. Hai să te calmezi, astfel voi putea să înțeleg mai bine ce încerci să-mi spui.“

Lăsați să treacă furtuna! Uneori este mai bine să nu-i dați un răspuns, mai ales dacă știți că copilului dumneavoastră îi este foame sau este obosit și că vorbește dintr-un „mod de supraviețuire“ al creierului de tipul pilot automat, sau dacă nu vă puteţi stăpâni în a-i răspunde într-un mod sarcastic, furios sau lipsit de respect. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să îi ignorați comportamentul lipsit de respect pentru totdeauna. Odată ce toată lumea este calmă, puteți vorbi despre ce s-a întâmplat și cum se poate comporta sau ce să spună, într-un mod diferit, mai potrivit, data viitoare.

Conectați-vă! Atunci când copilul dumeavoastră nu se comportă adecvat, ultimul lucru care vă vine să îl faceți este să îl luați în braţe. Cu toate acestea, pentru mulți copii, conectarea este exact ceea ce au nevoie! Dacă puteţi să priviţi dincolo de comportamentul lui și să ignorați tot acel val de informații, veți putea vedea că copilul dumneavoastră suferă și are nevoie de sprijin. Uneori, o îmbrățișare este mai bună decât orice răspuns verbal.

Oferă o lecție mai târziu

Aşteptând să vă calmați înainte să îi răspundeți copilului sau amânându-vă răspunsul pentru mai târziu, nu înseamnă că sunteți un părinte pasiv sau că agreați lipsa de respect. Înseamnă că așteptați până când, atât creierul dumneavoastră cât și cel al copilului, este capabil de a primi informații și puteți gestiona cele întâmplate, fără a fi furios sau lipsit de respect.

Când sunteți pregătiţi să vorbiţi, puteți începe cu ceva de genul: „Se pare că te-ai supărat în legătură cu plecarea de la locul de joacă mai devreme. Putem să ne gândim la un mod diferit de a-mi spune cum te simți?“ De asemenea, puteţi face referire și la unele dintre lucrurile pe care le-a spus: „Am auzit spunând ceva despre gustarea de la școală. Este ceva despre care vrei să vorbim acum?“

Şi dumneavoastră aveți emoții și sentimente! Este în regulă să vi le exprimați și să îi spuneti copilului cum vă afectează cuvintele lui. Aveți grijă să nu-l „arătați din nou cu degetul“ pe copil și doar concentrați-vă să îi spuneți cum v-a făcut pe dumneavoastră să vă simţiți: „M-am simțit rănită când ai spus că am fost cea mai rea mamă care există.“

Dacă v-ați pierdut calmul și ați spus cuvinte furioase în momentele de criză, e ok să recunoașteți acest lucru. Nu sunteți perfectă, și este bine pentru copilul dumneavoastră să vadă că lucrați și dumneavoastră la abilităţile de a vă păstra calmul!

Așa facem atunci când oferim copiilor câte o lecție, o morală, ne propunem să îi învățăm ceva anume. Creierul calm poate asimila informația. Asa, el poate procesa și practica abilități noi. Astfel, copilul dumneavoastră poate învăța cum să gestioneze emoţiile puternice și cum să răspundă cu mai mult respect data următoare.

Oana Calnegru este psiholog și psihoterapeut de familie şi trainer de programe de dezvoltare personală adresate copiilor şi părinţilor. A absolvit programul de formare în psihoterapia relațională din cadrul AMPP.

Caută
Coșul de cumpărături1
-
+
Subtotal
37,95 lei
Continuă cumpărăturile
1