Cum ne schimbă mindfulness relația cu noi înșine

Se discută mult despre mindfulness în ultima vreme. Jon Kabat-Zinn, expert și autor al numeroase cărți în domeniu, printre care și Coming to Our Senses: Healing Ourselves and the World, explică într-un interviu de Rich Simons pentru The reluctant guru, ce însemnă a fi mindful și de ce devine această noțiune din ce în ce mai relevantă în lumea contemporană.

Întrebat cum ar defini mindfulness și dacă aceasta poate fi asemănată cu auto-hipnoza, Kabat-Zinn respinge comparația, spunând, că mindfulness nu poate fi redus la un concept căruia să îi corespundă o definiție. Mindfulness este o stare pe care o cultivăm și o întruchipăm, este o experiență și în același timp un fel de a fi, o poartă de intrare către noi înșine și către lume. Mindfulness înseamnă conștientizare.

Vorbind despre propria definiție a mindfulness, elaborată în 1979, conform căreia aceasta este starea de conștientizare obținută îndreptându-ne atenția în mod deliberat către momentul prezent, fără judecată, Jon Kabat-Zinn, discută despre ce înseamnă ”fără a emite judecăți”. El spune că este perfect normal să judecăm, să avem reacții față de tot ceea ce ne înconjoară. Tocmai de aceea, a fi mindfull este ceva deosebit de starea noastră obișnuită: o stare de conștientizare în cadrul căreia ne păstrăm în afara fluxului gândirii conceptuale.


mindfulness este o invitație pentru toată lumea de a înțelege cine suntem și cum putem maximiza binele care decurge din acțiunile noastre

Autorul interviului observă diferența semnificativă între valorile pe care le promovează mindfulness și modul în care cultura modernă ne învață să ne folosim atenția. Departe de dorința de a se constitui într-o noua mișcare New Age care să îi considere inferiori pe toți cei care nu practică meditația, Kabat-Zinn afirmă că mindfulness este o invitație pentru toată lumea de a înțelege cine suntem și cum putem maximiza binele care decurge din acțiunile noastre dar și de a minimiza răul pe care ni-l facem nouă înșine și celorlalți. El adaugă faptul că acest proiect poate fi implementat la nivel de corporație, național sau chiar internațional. Diferențele interculturale sunt nesemnificative atâta timp cât accentul se pune pe promovarea stării de bine și combaterea aspectelor negative ale vieții cotidiene.

Cel mai important lucru pe care îl adaugă Kabat-Zinn este că în cultura asiatică cuvântul pentru ”minte” este același ca și cel pentru ”inimă”. Astfel, consideră acesta, când ne gândim la mindfulness – care în română s-ar putea traduce ”cu toată mintea” – ar trebuie să ne gândim la o stare în care simțim ”cu tot sufletul”. Mindfulness este dincolo de cuvinte, de lumi, de gândire.


Distribuie

Cristina Petrescu-Ghenea

Este medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului, psihoterapeut de cuplu și familie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București și programul de formare al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie. Este unul dintre psihoterapeuții asociatiei, autor al site-ului paginadepsihologie.ro și coordonator al grupurilor de formare în psihoterapia familiei din București.

Mai multe articole de Cristina Petrescu-Ghenea

Articole similare

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA