Cultivă bucuria în grădina sufletului tău

Se vorbește din ce în ce mai mult, în ultimii ani, despre avantajele pe care natura ni le aduce în promovarea unei stări de bine, de sănătate fizică și mintală. Doar pentru a investiga beneficiile grădinăritului s-au efectuat deja zeci, sau poate chiar sute de studii. Trebuie să menționez de la început că, din păcate, nu este vorba de studii deosebit de riguroase, dublu-orb placebo controlate, pentru cei foarte exigenți. Cu toate acestea, toți cei care grădinăresc pot servi ca mărturie, empiric, asupra acestor beneficii.

În grădină ne conectăm la un univers mai larg, cu care ne simțim compatibili, deoarece natura este atât de vastă și ne oferă posibilități atât de variate, care pot întruni nevoi și interese multiple.

Plecând de la ideea că oamenii au o nevoie înăscută de comuniune cu natura din care provin și în care au evoluat ca specie, specialiști din domeniul sănătații mintale au teoretizat în ultimele decenii pe tema avantajelor grădinăritului. Kaplan și Kaplan în 1989 și 1995 propun Teoria restaurării atenției, cu implicații în funcționarea cognitivă a ființelor umane. Astfel, ei explică faptul că, prin multitudinea de stimuli existenți într-o grădină, care ne rețin atenția fascinându-ne, aici ni se oferă posibilitatea de a ne mișca într-un spațiu diferit de cel cu care suntem obișnuiți – studiile arată că omul modern își petrece peste 95% din timp în casă. În grădină ne conectăm la un univers mai larg, cu care ne simțim compatibili, deoarece natura este atât de vastă și ne oferă posibilități atât de variate, care pot întruni nevoi și interese multiple. Astfel, cei doi Kaplan au demonstrat multiple beneficii ale vieții în aer liber asupra parametrilor cognitivi: atenția, memoria, capacitatea de concentrare.


În 1983 Ulrich propunea Teoria reducerii stresului psiho-fiziologic care se ocupă de efectele naturii asupra echilibrului emoțional și fiziologic în organismul uman. El sugerează că suntem predispuși să găsim stimulii din natură relaxanți și că expunerea la aceștia are un impact imediat asupra afectivității, declanșând un răspuns al sistemului nervos parasimpatic care contribuie la sporirea stării de bine și de relaxare. Există dovezi experimentale considerabile pentru a susține această teorie. De exemplu, prin măsurarea parametrilor fiziologici (frecvența cardiacă, conductanța pielii) s-a demonstrat că subiecții s-au recuperat mai rapid și mai complet după un eveniment stresant, atunci când au vizionat imagini din natură, mai degrabă decât cele din medii urbane.

În grădină experimentăm cea mai pură însemnătate a lui „acum”.


Cel mai bun mod de a preveni și vindeca depresia și anxietatea, este să ne aducem mintea în prezent prin ceea ce se numește mindfulness. Nu există loc mai bun pentru această practică străveche decât în natură. Natura ne arată cu adevărat ce înseamnă a-ți lua recompensa maximă din momentul prezent. În grădină experimentăm cea mai pură însemnătate a lui „acum”. Așa că, data viitoare când vă aflați în grădină, printre plante, opriți-vă o clipă și folosiți-vă toate simțurile: atingeți, mirosiți, ascultați, priviți! Cufundați-vă în plenitudinea naturii!

Intervențiile terapeutice bazate de grădinărit, care sunt practici deja împământenite în multe state vestice, oferă mai mult decât pur și simplu contact cu natura. Ele sunt, de obicei intervenții sociale, oferind oportunități pentru oameni de a interacționa cu ceilalți, permit, de asemenea angajarea într-o activitate semnificativă, dezvoltând cunoștințe și competențe specifice. Acești factori sociali și profesionali pot juca un rol-cheie în promovarea unui sentiment de apartenență și de consolidare a incluziunii sociale pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți de sănătate mintală (Diamant & Waterhouse, 2010). Grădinăritul implică, de asemenea, exercițiu fizic, recunoscut ca fiind util în tratamentul problemelor comune de sănătate mintală (Dunn & Jewell, 2010). Prin urmare, aceste intervenții au potențialul de a avea un impact asupra bunăstării mentale, fizice și sociale.

Plecând de la aceste beneficii asupra celor care suferă deja de probleme de sănătate mintală, putem extinde avantajele grădinăritului și către prevenția acestor probleme în populația generală, ca măsură de prevenție a patologiei și de cultivare a stării de bine. Interesant și îmbucurător de-o potrivă, este că studiile au demonstrat că avantajele grădinăritului nu sunt proporționale cu timpul alocat săptamânal acestei activități și nici cu tipul de grădinărit. Așa că, nu vă frustrați dacă nu beneficiați de spațiu special destinat agriculturii sau horticultutii! Câteva ghivece pe balcon sau pe scara blocului, dar și plantele de apartament ne pot aduce aceiași bucurie și același plus de sănătate ca și o mică grădiniță sau un lot de pământ la marginea orașului.

Pentru copii, grădinăritul poate reprezenta un mod bun de a învăța responsabilitatea față de toate formele de viață dar și aprecierea pentru natură. Grădinăritul ne oferă tuturor posibilitatea de a îngriji, indiferent de cine și cum suntem. Plantele nu discriminează în funcție de vârstă, gen, rasă sau orientare politică sau sexuală. Astfel, efectul pe stima de sine a grădinarului este unul înfloritor!

Ceea ce mulți horticultori amatori vă vor povesti că activitatea lor favorită îi relaxează și le permite să iasă din cotidianul aglomerat și prăfuit. În grădină uităm de rate, de crize economice, de certuri casnice, de termene limită și alte griji. Freud, citat de Sarah Rayner, spunea ca ”Este odihnitor să te uiți la flori. Ele nu au emoții sau conflicte”. Poate de aceea părintele psihanalizei și-a petrecut ultima parte a vieții în grădina casei sale din nordul Londrei.

Grădina este locul unde putem descărca mânie și furie iar miracolul naturii este reprezentat de faptul că plantele, spre deosebire de oameni, au nevoie și de acțiunile noastre distructive pentru a crește și a se dezvolta frumos. În gradină trebuie să smulgi permanent buruienile și frunzele uscate, să tai ramurile care țin umbră sau lăstarii crescuți anapoda. În grădină îți poți folosi în mod constructiv forța, descărcând în același timp emoții negative.

De asemenea, grădina ne învață generozitatea. Grădina ne oferă, iar dar din dar se face Rai, dacă și noi oferim mai departe. Să dai unui vecin sau unei persoane dragi flori, bulbi, arbuști, răsaduri, fructe sau legume din propria gradină prilejuiește bucurie de ambele părți. Cu belșugul și dărnicia ei, natura parcă ar vrea să ne facă să împărțim.

Nu în ultimă instanță, grădinăritul ne oferă o altă perspectivă asupra ciclului vieții și al morții. În grădină ne bucurăm de înmugurirea și înflorirea plantelor, dar tot în grădină învățăm să curățăm frunzele și plantele trecute, care au murit. Primăvara pregătim solul, îl curățăm și îl fertilizăm la fel ca atunci cand ne așezăm viața și casa în așteptarea unui nou membru în familie, a unui copilaș. Toamna strângem plantele trecute, tăiem uscăturile, învelim arbuștii sensibili. Ne pregătim pentru timpuri grele ca atunci când intrăm în iarna vieților noastre. Această ritmicitate a naturii ne conduce în mod firesc către ritualuri similare celor pe care le avem și în viață odată cu nașterea dar și cu moartea. La fel ca plantele din grădină, din pamant venim și în pământ ne întoarcem!

Ce poate fi mai dătător de speranță, liniște și seninătate decât plantarea de semințe și bulbi toamna și primăvara? Curiozitatea și nădejdea pe care le trăim așteptând florile să răsară, pomii să înmugurescă, dar și sentimentul de surprindere și uluire pe care îl traim de fiecare dată când boboci firavi străpung pământul și pomii se umplu de flori albe și roz, sunt trăiri obținute în urma conectării cu natura și care contribuie la o bună funcționare emotională. Așa ca, profitați de primăvară și sădiți o floare pentru suflet!

Distribuie

Cristina Petrescu-Ghenea

Este medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului, psihoterapeut de cuplu și familie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București și programul de formare al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie. Este unul dintre psihoterapeuții asociatiei, autor al site-ului paginadepsihologie.ro și coordonator al grupurilor de formare în psihoterapia familiei din București.

Mai multe articole de Cristina Petrescu-Ghenea

Articole similare

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA