Skip to content

Recent, mi-a atras atenția un studiu publicat în luna ianuarie, în Nature Neuroscience. Studiul a fost realizat de un grup de cercetători de la Hotchkiss Brain Institute și din Departamentul de Fiziologie și Farmacologie de la University of Calgary din Canada. În cadrul acestui studiu fascinant, autorii încearcă să explice modul în care stresul care afectează un individ cauzează mai departe modificări, la nivelul creierului perechii acestuia.

Studiul a avut loc pe șoricei. Acest tip de studii ne ajută să explicăm modul în care funcționează creierul. Șoarecii sunt mamifere, existând destul de multe similitudini între modul de funcționare al creierului lor și cel al creierului uman. Pe baza rezultatelor obținute din experimentele pe șoricei, cercetătorii reușesc să dezvolte teorii și studii care să ne ajute să înțelegem creierul uman.

Se transmit efectele stresului?

Pentru a înțelege dacă efectele stresului produc modificări și la nivelul creierului unui individ care nu a fost expus la un eveniment stresant, dar care a intrat în contact cu un șoricel expus unui eveniment stresant, autorii au conceput următorul experiment.

În cadrul experimentului au participat patru perechi de șoricei. Fiecare pereche era alcătuită din șoricei de același sex. La începutul studiului, cei doi șoricei din pereche erau puși împreună, apoi un șoricel era luat și era plasat fie într-un mediu nou, fie într-un mediu în care i se administra un șoc electric care să inducă stres. După cinci minute, șoricelul era pus înapoi alături de perechea lui. Autorii au folosit potențarea pe termen scurt, ca un indicator al efectului pe care-l are stresul asupra modificărilor ce au loc la nivelul sinapselor neuronale.

La masculi, s-a observat faptul că modificările la nivelul sinapselor se produc doar dacă șoricelul este expus el însuși unui eveniment stresant. În cazul femelelor, aceste modificări au fost prezente atât în cazul în care au fost expuse unui eveniment stresant, cât și în cazul în care erau pur și simplu puse într-un mediu nou, pentru acestea fiind mai important că fuseseră separate de șoricelul pereche. Efectele stresului asupra creierului au fost similare atât în cazul șoriceilor expuși, cât și al perechii lor.

Rezultatele indică faptul că stresul prezent la un individ induce modificări la nivelul creierului perechii sale care nu a fost expusă la stres, iar aceste modificări sunt similare.

Pe lângă aceasta, cercetătorii au observat o scădere a efectului stresului în cazul femelelor care s-au întors la perechea lor. În cazul masculilor, nu a existat o asemenea scădere.

℗PUBLICITATE



Cum se transmit efectele stresului?

După ce au observat că efectele stresului se transmit, autorii au vrut să înțeleagă și cum se transmit acestea. Ei au studiat comportamentul șoriceilor și nivelul de stres, după ce aceștia au fost reintroduși în cușca inițială. S-a observat faptul că modificările sinaptice au loc în cazul șoricelului care nu a fost expus la stres doar dacă el interacționează social cu șoricelul expus la stres, efectele stresului fiind transmise prin intermediul feromonilor. Acești feromoni activează centrii din creier ce răspund la stres.

Sunt modificările de la nivelul creierului persistente?

Autorii au arătat faptul că expunerea indirectă la stres produce modificări la nivelul creierului într-un mod similar expunerii directe la stres, dar s-au întrebat dacă aceste modificări se mențin în timp. Răspunsul este că da, acestea se mențin pentru cel puțin încă o zi.

Se transmite stresul și la indivizi care nu au interacționat cu individul stresat?

Folosind trei șoricei de același sex, autorii au arătat faptul că modificările sinaptice cauzate de stres pot fi transmise și de șoricelul care nu a fost expus direct la stres, ci doar a interacționat cu șoricelul expus la stres.

Concluzii

Am văzut în acest studiu că stresul se transmite de la un individ expus la un eveniment stresant la altul care nu a fost expus, prin intermediul interacțiunii sociale și al feromonilor. Modificările par să reziste în timp. În cazul femelelor, interacțiunea cu perechea lor a reușit să scadă efectele pe care stresul le-a avut la nivelul creierului.

Atunci când oamenii, primatele sau rozătoarele sunt stresate, ele sunt consolate de semenii lor. Interacțiunea socială pare să aibă un rol vital în scăderea efectelor produse de stres, dar și în transmiterea informației legate de evenimentele stresante. Abilitatea de a scădea stresul existent în alți indivizi și de a extrage de la ei informații relevante care să ne semnaleze un pericol este o abilitate ce ne ajută să ne adaptăm la mediu. Modificările care au loc la nivelul creierului este posibil să pregătească individul pentru evenimente stresante viitoare, fără a fi necesară expunerea lui directă la evenimentul stresant.

Sunt curioasă dacă acest mecanism este similar și la om și de abia aștept studii viitoare care să exploreze acest lucru și să ne ajute să înțelegem mai bine modul în care funcționează creierul nostru.

Alexandra Iacob este psiholog clinician (practicant autonom) și lucrează în propriul cabinet de psihologie cu copii, adolescenți, tineri și familiile acestora. A absolvit masteratul în Psihologia Dezvoltării și Psihologie Clinică la Universitatea Heidelberg din Germania în 2014. Alexandra este pasionată de oameni și dezvoltarea lor, de neuroștiințe și de viață. Își iubește meseria și caută mereu experiențe care să o ajute să se dezvolte personal și profesional.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0