Creier, chimie, comportament

Psihologia evoluționistă este acea ramură a psihologiei care caută să identifice mecanismele prin care ființa umană supraviețuiește și se adaptează în timp la toate schimbările specifice lumii noastre interioare și contextelor de viață. Este o specialitate relativ nouă dar cu un impact major și alături de științele neurocognitive cele două domenii își propun să descopere misterele creierului uman.

Cu ajutorul tehnologiei moderne, al evoluțiilor din biologie și a multor teorii revoluționare astăzi putem conchide asupra faptului că viața în corpul uman are un design bine conturat de natură. Adaptările endogene au permis ca în prezent ființa umană să dețină toate resursele interioare necesare pentru supraviețuire. Știm că în corpul uman se produc sute de substanțe chimice menite să consolideze echilibrul nostru interior. Chiar dacă încă nu cunoaștem fiecare dintre aceste neurochimicale, avem acces, cu ajutorul științei, la o bază de informații semnificativă în acest sens.

Astfel, dopaminele, oxitocinele, endorfinele, moleculele anti-anxietate, serotonina și adrenalina, se numără printre elementele cheie ale fericirii umane. Dar ce funcție au fiecare dintre acestea?

Dopamina – sau molecula recompenselor – este responsabilă pentru implicare în comportamente cu funcții de recompensă și căutarea plăcerilor. Orice comportament cu funcții de recompensă duce la o creștere a nivelului de dopamină în creier. Oamenii de știință sunt de părere că dacă vrem să ne creștem cantitatea de dopamine este recomandat să ne stabilim obiective și să luptăm pentru ele.  În literatura de specialitate există dovezi solide care susțin că persoanele extrovertite, sau structurile dezinhibate au un nivel mai mare de domamine în comparație cu persoanele introvertite. Ceea ce înseamnă că uneori pentru a face față mai bine inhibiției personale este recomandat să ne creștem nivelul de dompamine prin implicarea în diferite activități cu funcții de recompense. Aceste activități variază de la persoană la persoană, pentru unii dintre noi sunt importante rutinele în familie, pentru alții sportul, relațiile sociale, cititul sau călătoriile. Ideal este ca fiecare dintre noi să ne descoperim setul personal de activități recompensatorii.


Oxitocina – sau molecula îmbrățișărilor – este un hormon corelat cu legăturile interumane și este responsabil pentru loialitatea și încrederea noastră. În unele studii, nivelul crescut de oxitocine este corelat cu atașamentul romantic. Astfel, la unele cupluri care sunt separate o perioadă mai lungă de timp, datorită lipsei contactului fizic se reduce nivelul de oxitocine și apare automat nevoia de conectare (în cazurile fericite la aceeași persoană).  Pornind de la aceste explicații științifice putem înțelege de ce sunt atât de importante comportamentele de atașament (îmbrățișările, mângâierile, atingerile) și de ce lipsa acestora poate duce la înstrăinare. Pentru a menține conectarea față de partener este nevoie să ne amintim mereu de acest tip de comportamente de atașament.

Endorfinele – sau moleculele care reduc durerea – au o serie de proprietăți analgezice. Acestea sunt produse de glanda pituitară și de hipotalamus în timpul unor activități de genul exercițiilor fizice sau a interacțiunilor sexuale. Experții recomandă se ne implicăm cât mai des în astfel de activități pentru a ne menține nivelul personal de analgezic.

GABA – sau molecula anti-anxietate – are funcții inhibitorii prin care asigură stingerea presiunii neuronale și creează o stare de calm. Aceste substanțe pot fi sporite prin activități de tipul mindfulness, yoga, exerciții de relaxare. Diferite studii clinice arată că nivelul de GABA crește cu până la 27% după practicarea unor sesiuni de 60 a câte 60 de minute de yoga.


Serotonina – sau molecula încrederii –  este una dintre substanțele chimice cu funcții variate la nivelul corpului uman. Printre acestea se numără lipsa sensibilității la respingere ceea ce duce la creșterea stimei de sine, creșterea nivelului de demnitate și un oarecare sentiment de apartenență. Pentru a crește nivelul de serotonină avem nevoie să ne expunem în mod regulat la provocări. Starea pe care o avem atunci când spunem Am reușit!  este precum un feedback cu funcție de întărire pentru comportamentele curajoase care contribuie la creșterea stimei și încrederii de sine, și automat reduce insecuritate.

Adrenalina – sau molecula energiei – are un rol major în activarea mecanismelor de tipul luptă sau fugă.  Adrenalina duce la o creștere a ritmului cardiac, a presiunii sângelui și la pulsarea sângelui în mușchii responsabili pentru acțiunile de apărare. Adrenalina ne inundă în situații de stres major sau evenimente negative de viață. Este activată de lucruri terifiante sau expunerea la situații extrem de periculoase. Dar ne putem crește nivelul de adrenalină și prin creșterea ritmului respirator sau a contracțiilor musculare. Aceste momente de șoc sunt sănătoase în situații mici mai ales atunci când avem nevoie să ne activăm pentru a merge mai departe. Un val de adrenalină mă poate face să simt că sunt viu, ceea ce pare a fi un antidot bun pentru plictiseală, disconfort și stagnare. Asumarea riscurilor și implicarea în acțiunile de care ne este teamă ne forțează să ieșim din zona de confort și să ne maximizăm potențialul uman. Dacă constatăm că suntem genul de persoană care savurăm adrenalina este important să încercăm să ne echilibrăm comportamentele și acțiunile pentru a nu produce mai multe daune decât lucruri bune.

Cunoașterea și înțelegerea acestor explicații științifice ne poate ajuta să conceptualizăm altfel atât comportamentele personale cât și ale celor din jur, și să conștientizăm că uneori lucrurile stau diferit de ceea ce ne face mintea să credem și ceea ce pare, nu este mereu ceea ce este.

Distribuie

György Gáspár

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Mai multe articole de György Gáspár

Articole similare

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA