Costurile psihologice ale șomajului (lipsei unui loc de muncă)

În luna mai, anul curent, rata șomajului a atins pragul record de 11.1% din populația activă (fără să luăm în calcul populația care nu beneficiază de îndemnizația pentru șomaj). Lucru care nu sună deloc încurajator dacă ne gândim la evoluția economică a mai multor familii din România, dar din păcate și mai îngrijorătoare pot fi consecințele psihice ale acestei realități. Oameni de diferite vârste și cu diferite profesii au ajuns să se confunde cu momente nemaiîntâlnite în istoricul personal. Tot mai des aud oameni care îmi spun că ceea ce trăiesc acum este departe de ceea ce și-au imaginat în timpul facultății sau ceea ce își doreau să obțină până la această vârstă: Este ca și cum nu ar fi vorba despre mine;  Nu pot să cred ca am ajuns în acest moment al vieții; Este ceva foarte diferit de ceea ce sunt eu.

Despre consecințele economice se tot vorbește însă prea puține informații reale avem despre consecințele psihologice ale șomajului și pierderii locului de muncă. Studiile clinice recente, efectuate în special în SUA, arată că este ceva obișnuit ca o persoană care este inactivă profesional mai mult de șase luni să dezvolte semne de depresie. Îngrijorările, stresul și anxietatea sunt alte manifestări frecvente, alături de modificările comportamentului alimentar și ale tiparelor de somn, care de cele mai multe ori duc la epuizare și letargie.

lipsa locului de muncă este la ora actuală una dintre cele mai semnificative dificultăți căreia oamenii trebuie să-i facă față


Potrivit acestor studii, lipsa locului de muncă este la ora actuală una dintre cele mai semnificative dificultăți căreia oamenii trebuie să-i facă față. Într-un astfel de context, șansele pentru a dezvolta depresie se dublează, dar cresc îngrijorător și cazurile de violență domestică și consum de substanțe (acestea fiind strategii ineficiente de a face față situației, extrem de dificilă). De asemenea nu de puține ori auzim la știri sau citim în presă că suicidul devine o alternativă la dificultățile de plată a datoriilor. Este important de știut că depresia crește riscul pentru suicid. Bărbații par să aibă o adaptare mai puțin eficientă la pierderea locului de muncă comparativ cu femeile, asta deoarece femeile percep adesea lipsa unui loc de muncă ca o șansă potrivită pentru a petrece mai mult timp cu familia.

Frustrarea, rușinea și jena sunt alte câteva consecințe negative ale pierderii locului de muncă. Este mai mult decât neplăcut pentru un părinte să admită faptul că nu mai are resursele necesare pentru a menține un anumit nivel de trai al familiei. Aceste emoții pot avea un impact negativ atât asupra relațiilor de cuplu cât și asupra comportamentelor de socializare, care adesea sunt reduse foarte mult.

Din păcate și sănătatea fizică are de suferit în urma pierderii locului de muncă, hipertensiunea, bolile cardiovasculare și diabetul sunt boli cu risc crescut pentru șomeri.


oricine are dreptul să se simtă mizerabil

Potrivit recomandărilor generale în domeniu sănătății psihice și emoționale primul pas important în reziliența la pierderea locului de muncă este acceptarea și validarea faptului că oricine are dreptul să se simtă mizerabil. Șomerul este o ființă umană și prin urmare are dreptul să se simtă nefericit.

Un alt pas important este reprezentat de interesul manifestat pentru dezvoltarea de noi abilități, deschiderea față de programele de reconversie profesională și diferite cursuri care pot facilita accesul la un nou cadru profesional.

Al treilea pas major este respectarea unui orar în care, alături de comportamentele de identificare a unui loc de muncă să existe și activități, regulate, care implică grija față de propria persoană (comportament alimentar, sport, timp cu familia, odihnă, meditații sau rugăciuni).

Un al patrulea pas este reprezentat de participarea la grupuri de suport pentru persoanele fără loc de muncă. Aceste grupuri care oferă posibilitatea de a interacționa cu persoane aflate în situații similare și de a face auzite dificultățile cu care se confruntă șomerii.

Pasul următor (al cincilea) care poate funcționa ca un factor de protecție în fața depresiei este participarea la diferite programe de voluntariat. Acestea facilitează conectarea la eventuale oportunități pentru găsirea unui loc de muncă, favorizează identificarea de noi prieteni și contribuie la creșterea stimei de sine prin ajutorul acordat celorlalți.

Alături de acești pași orientativi compasiunea, validarea și sprijinul venit din partea celor apropiați sunt elemente care pot îndulci semnificativ perioadă acră a lipsei unui loc de muncă.

Distribuie

György Gáspár

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Mai multe articole de György Gáspár

Articole similare

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA