Copiii, somnul şi ecranele: Cum, de ce şi ce e de făcut

Televizor, smartphone, tabletă. Sunt nelipsite din orice casă, din faţa ochilor noştri şi a copiilor noștri. Deşi utilizarea lor are aspectele ei pozitive, putând fi utilizate ca instrumente de învăţare şi informare, aceste dispozitive pot, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra dezvoltării celor mici.

Am observat din practica terapeutică cum televizorul, desenele animate sau aplicaţiile inteligente sunt deseori folosite pe post de baby-sitter și că, în anumite familii, nu există limite ale timpului pe care copilul îl poate petrece în fața unui ecran. Copiii sunt aproape uitaţi în faţa dispozitivelor electronice, iar acest lucru le poate afecta serios somnul, dezvoltarea cognitivă şi chiar dezvoltarea fizică. 

Cum afectează expunerea la ecrane calitatea somnului

Ca specialist în somnul copilului şi al adultului, vă pot spune că somnul este esenţial pentru a avea o viaţă sănătoasă şi pentru menţinerea funcţiilor cognitive la un nivel optim. Somnul ajută la consolidarea memoriei, în procesul de învăţare, de luare a deciziilor şi în gândirea critică.

În cazul copiilor, somnul este încă şi mai important, dat fiind faptul că atât organismul, cât şi creierul lor se află în dezvoltare. În acest context, deficitul de somn poate conduce, pe termen lung, la depresie, deficit de atenţie, dificultăţi de memorare şi de menţinere a stării de veghe la şcoală.

Unele voci sugerează că elevii se culcă târziu din cauza faptului că nu pot adormi mai devreme, și nu pentru că şi-ar dori să rămână treji până târziu. Potrivit unui studiu, de vină pentru această situaţie ar fi chiar expunerea la ecrane, telefoane, tablete şi alte asemenea dispozitive. Lumina albastră pe care acestea o emit îi afectează pe copii mult mai mult decât pe adulţi – şi asta, chiar în condiţiile unei expuneri mai reduse.

Copiii care folosesc prea mult echipamentul electronic experimentează întârzierea adormirii, tulburări de somn crescute şi dificultăţi în atingerea şi menţinerea stării de somn.

Explicaţia? Lumina albastră a ecranelor creşte starea de alertă şi influenţează secreţia de melatonină a organismului, melatonină care are rolul de a regla somnul şi trezirea. Ca atare, pentru a preîntâmpina problemele de somn la copii, este recomandată evitarea expunerii la dispozitive electronice cu o oră sau două înainte de somn. 

Cât timp petrecut în faţa ecranului este ok pentru copii?

Copiii petrec în faţa ecranelor mai mult timp ca oricând – şi de la vârste tot mai fragede. Totuşi, e dificil de stabilit ce înseamnă „sigur“ şi ce înseamnă „prea mult“ în această privinţă. Mai importantă decât timpul în sine este calitatea expunerii la ecrane. Ce înseamnă asta?

Ei bine, există consum pasiv de ecrane (uitatul la TV, cititul sau ascultarea muzicii), consum interactiv (jocuri pe calculator, căutare pe internet), consum care are în centru comunicarea (utilizarea reţelelor de socializare), crearea de conținut (utilizarea dispozitivelor pentru a crea artă digitală sau muzică). Așadar, expunerea la ecrane diferă ca tipologie şi poate fi chiar utilă. Dincolo de asta însă, mai ales când vine vorba despre copii, este important să existe un echilibru, care să permită o dezvoltare sănătoasă.

Conform Asociației Americane de Pediatrie, recomandările pentru expunerea la ecrane (în funcţie de vârstă) sunt:

• Sub 18 luni: de evitat expunerea la orice tip de media.
• 18–24 luni: programe speciale pentru copii, care să fie urmărite împreună cu adulţii, pentru a li se explica ceea ce văd; sub 10-15 minute/zi.
• 2–5 ani: maximum 1 oră/zi de expunere la programe de calitate; dacă vorbim de un copil de 2 ani, este mai potrivită o durată de 15-30 de minute, în vreme ce la 5 ani, putem merge până la cel mult 1 oră.
• Peste 6 ani: crearea unui program echilibrat de vizionare, stabilit împreună cu familia; este esenţial de stabilit cu cel mic timpul total de vizionare şi modul de împărţire a acestuia între tipurile de media, respectiv pasiv şi interactiv, asigurându-vă că somnul, activitatea fizică şi alte comportamente esenţiale pentru sănătate nu sunt influenţate negativ. 

Privarea de somn şi performanţele şcolare

Există o corelaţie strânsă între privarea de somn şi performanţele academice. Studiile au arătat că elevii din clasele primare care dorm 9-11 ore într-un interval de 24 ore obţin note mai bune la şcoală decât cei care dorm 6 ore sau mai puţin de 8 ore. Aceştia din urmă au manifestat, de asemenea, semne de anxietate, nervozitate şi s-au dovedit a fi mai puţin creativi.

Lipsa somnului afectează performanţa şcolară în două feluri. În primul rând, copiii manifestă dificultăţi de concentrare în timpul orelor şi de a răspunde solicitărilor la clase. Apoi, au probleme de memorare, întrucât abilităţile de memorare se formează cel mai bine în timpul somnului. Copiii care dorm mai bine noaptea îşi amintesc mai bine lecţiile din ziua precedentă decât cei care sunt privaţi de somn.

Privarea de somn afectează însă fiecare aspect al vieţii copilului, de la relaţia cu familia şi prietenii până la performanţele şcolare şi comportamentul de zi cu zi, ajungându-se chiar și la manifestări deviante.

Atunci când adulţii nu dorm suficient, de obicei ei sunt mai înceţi în activităţi, iar dacă se află într-un loc fără stimuli, pot adormi. În schimb, copiii tind să devină mai energici şi să fie hiperactivi.

Dacă în cazul adulţilor sunt recomandate 8 ore de somn/noapte, în cazul copiilor este nevoie de mai mult. Copiii de 5 ani, de exemplu, au nevoie de peste 12 ore de somn/noapte; cei de 10 ani, de 10 ore/noapte; iar adolescenţii, de 9 ore/noapte.

Un copil poate să doarmă mai puţin cu o oră într-o noapte fără să fie afectat în mod considerabil, însă dacă doarme mai puţin cu o oră mai multe nopţi la rând, până la finalul săptămânii el va suferi deja de privare cronică de somn. Iar asta va duce, în cele din urmă, la:

• Probleme de comportament
• Scăderea performanţei şcolare, prin afectarea atenţiei şi a memoriei
• Dificultăți în luarea deciziilor şi în gândirea critică
• Depresie (în cazul adolescenţilor) 

Sfaturi pentru părinţi

În calitate de psiholog şi specialist în somnul copilului, cred că influenţa negativă a ecranelor asupra copiilor poate fi mult diminuată, dacă sunt respectate câteva reguli:

1. Scoateţi ecranele din dormitor.
2. Instituiţi anumite reguli, o rutină, întrucât nu doar bebeluşii au nevoie de ea, ci şi copiii, ba chiar şi chiar adulţii. Această rutină va include activităţi relaxante, precum cititul unei poveşti sau o baie caldă.
3. Păstraţi aceeaşi oră de culcare seara şi de trezire dimineaţa, fie că este în weekend, fie că este în cursul săptămânii (variaţii maxime acceptate: 30-45 minute, la trezire).
4. Cu minimum 1 oră înainte de somn, nu vă uitați la ecrane; timpul ideal de repaus ar fi însă de 90 de minute înainte de culcare. Regula este valabilă deopotrivă pentru copii şi adulţi.
5. Limitați mâncarea asociată cu folosirea dispozitivelor electronice, mai ales seara. Folosirea electronicelor încurajează consumul exagerat de alimente şi băuturi (mai ales al celor nesănătoase), care la rândul lor stimulează organismul şi generează dezechilibre hormonale.
6. Creați un echilibru între folosirea dispozitivelor electronice şi timpul de calitate dedicat jocului, timpul petrecut afară, la aer curat, şi timpul petrecut cu prietenii – pentru păstrarea ponderii real versus virtual. 

Sfaturi pentru profesori

Pe lângă intervenţia părinţilor în prevenirea privării de somn la copii, un rol foarte important îl poate avea şi şcoala – prin profesorii săi. Cum? Iată câteva soluții:

1. Realizarea unor activităţi didactice privind igiena şi sănătatea somnului.
2. Crearea unui echilibru între programul de şcoală, efectuarea temelor şi programul de somn; evitarea situaţiilor în care efectuarea temelor se prelungeşte până seara târziu, interferând astfel cu orele de somn.
3. Scăderea stresului legat de şcoală. 

În concluzie

Trăim într-o lume a tehnologiei şi este important ca şi copiii să o acceseze, însă este la fel de important ca tehnologia să nu înlocuiască nici somnul, nici timpul petrecut în aer liber și să nu genereze comportamente problematice. De asemenea, este necesar ca timpul petrecut în fața ecranelor să ţină cont de vârstă. Prin urmare, recomandările pe care le fac eu sunt următoarele:

• Până la vârsta de 2 ani, nu recomand accesul copiiilor la ecrane de niciun fel.
• Ȋntre 2 şi 5 ani, accesul să fie limitat la maximum 30 minute – 1 oră/zi; cu cât copilul este mai mic, cu atât este mai indicat ca părintele să îl acompanieze şi să discute ulterior despre ce au văzut.
• După 6 ani, copilul şi părintele pot negocia timpul petrecut în faţa ecranelor, atât cel pasiv, cât şi cel interactiv; însă acesta să nu depăşească în total 2 ore/zi.
• Expunerea la ecrane trebuie să se încheie, ideal, cu 90 de minute înainte de somn sau măcar cu cel puţin 30 minute înainte de a merge la culcare.

Pentru a le fi mai ușor părinților care au copii cu vârsta mai mare de 6 ani să monitorizeze timpul petrecut în fața ecranelor și să reducă impactul negativ al acestora asupra copilului, dar și să beneficieze de sfaturi clare în atingerea obiectivelor, le recomand folosirea acestei resurse.

Distribuie acum

Mona Ciurezu

Mona Ciurezu este educator parental în cadrul Programului "Circle of Security" , centrat pe teoria atașamentului și consultant în somnul copilului 0-10 ani (www.bebedoarme.ro).

Mai multe articole de Mona Ciurezu

Explorează

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA