Skip to content

În viziunea clinicianului Offra Gerstein compasiunea este o virtute umană care ne permite să înțelegem și să simțim experiențele, emoțiile și contextele trăite de ceilalți ca și cum ar fi ale noastre. Paul Gilbert, unul dintre cei mai dăruiți clinicieni din domeniul cercetării și aplicării compasiunii umane, descrie compasiunea în felul următor: „În esență compasiunea reprezintă baza bunătății umane, cu o profundă conștientizare a suferinței personale și a celorlalte ființe vii și cu o dorință și un efort susținut pentru alienarea acesteia“. În termeni specifici această virtute implică non-judecata, blândețea, deschiderea și conectarea autentică la propria persoană și la ceilalți.

Este foarte important de subliniat că există o tendință generală de a utiliza termenii de compasiune și milă ca noțiuni sinonime, însă diferența este mai mare decât am crede la o simplă conceptualizare. Mila este o emoție prin care ne manifestăm grija față de cei care sunt mai puțin binecuvântați și care pot fi percepuți ca lipsiți de noroc, bătuți de soartă sau care suportă consecințele propriilor decizii.

Empatia este o altă emoție corelată compasiunii dar în esență diferită. Robert Leahy (un psiholog frecvent amintit) este de părere că empatia înseamnă recunoașterea emoțiilor trăite de o altă persoană în timp ce compasiunea implică a simți alături și pentru cealaltă persoană și grija față de suferința acestei persoane.

În filosofie compasiunea este definită ca o stare naturală care contribuie la conservarea tuturor speciilor. Este acea stare care ne grăbește să aline suferința celor de lângă noi.

Rolul părinților în dezvoltarea compasiunii la copii implică trei sub-sarcini majore

1. Crearea unui mediu propice atașamentului sigur – noțiunea de atașament sigur, conform teoriei atașamentului dezvoltată de Bowlby, implică disponibilitatea parentală și exprimarea iubirii, dar și o serie de reacții pozitive și de protecție între adulți și nou născut. Părinții care validează emoțiile și inițiativele copiilor, care îi tratează cu respect și apreciere, îi ajută pe cei mici să-și dezvolte acceptarea, deschiderea și grija față de ceilalți.

2. Oferirea de instrucțiuni verbale pentru o conduită care exprimă compasiunea – instrucțiunile verbale facilitează aprofundarea compasiunii la copii. Într-un studiu realizat de Zahn-Waxler & Radke-Yarrow, se constată că acei copii care beneficiază din partea părinților de instrucțiuni verbale de genul Tu cum te-ai simțit într-o situație asemănătoare?  sau  Uite cât de tristă este mama, sunt mult mai deschiși față de suferința celorlalți decât copii care nu au beneficiat de mesaje de acest gen.

℗PUBLICITATE



3. Modelarea comportamentală a compasiunii –  exprimarea grijii, iubirii și a respectului față de ceilalți este o modalitate potrivită pentru modelarea comportamentului copiilor. Majoritatea copiilor preșcolari și școlari mici acceptă comportamentul părinților ca formă ideală de acțiune. Copiii care au modelul unor părinți care se implică în servicii de voluntariat, au grijă de vecinii vârstnici, manifestă respect și umanitate față de cei neajutorați sau îi consolează pe cei aflați la nevoie, învață lecții valoroase pentru o viață plină de compasiune.

Creșterea și educația copiilor este o sarcină plină de provocări, susținerea viitoarelor generații pentru a-și dezvolta decența și compasiunea este nu doar o mare misiune dar și un privilegiu.

Câteva recomandări pentru părinții care au ca valoare de viață compasiunea:

  • Iubiți și prețuiți, protejați și adorați rodul iubirii voastre. Manifestați încredere, disponibilitate și iubire pentru propria persoană dar și pentru ceilalți în mod constant.
  • Tratați copilul cu respect, curiozitate și multă acceptare;
  • Citiți-i copilul povești cu aspecte legate de moralitate și discutați cu acesta conținutul poveștii.
  • Este important să ne reamintim că nu există copii răi, există doar copii care uneori manifestă comportamente negative;
  • Încurajați grija copilului pentru un animal domestic sau o plantă;
  • Validați verbal comportamentele prosociale ale copilului și ale celor din jur;
  • Și cel mai important aspect… adulții plini de compasiune sunt adesea rezultatul unor părinți plini de compasiune.

Compasiunea este o starea afectivă complexă și curativă, înseamnă mai mult decât căldură și empatie. Înseamnă grija manifestată față de propria persoană și față de cei de lângă noi. Compasiunea este posibilă dacă există cunoaștere și acceptare. Psihologia secolului nostru se dezvoltă pe asumpția conform căreia compasiunea este esențială în prevenția și vindecarea problemelor de sănătate mintală și emoțională.

Pentru mai multe informații despre compasiune vă recomand – The Compassionate Mind, autor Paul Gilbert.

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Caută
Coșul de cumpărături1
-
+
Subtotal
21,45 lei
Continuă cumpărăturile
1