Skip to content

A avea încredere în sine este o provocare cu care mare parte dintre noi, ca adulți, ne confruntăm. Atunci când avem încredere în noi înșine suntem mai productivi, avem curajul de a ne implica în proiecte noi și de a ne asuma riscuri pentru a ne dezvolta profesional și personal.

În rândurile care urmează voi încerca să ofer un săspuns pentru întrebarea sosită la redacție în cadrul rubricii Cititorii întreabă.

„Mă bucur tare mult de noua rubrică și aș aprecia sfaturi pe următoarea temă: cum ajutăm un adult să capete încredere în el și să nu simtă că restul lumii nu îl apreciază/îl consideră inferior? Întrebarea vine pe fondul unei personalități introvertite, care totuși își dorește să se simtă integrat în grup. Însă foarte ușor se izolează, simțind că nu e bun, orice ar face, dacă cineva îi sugerează și alte variante față de ce considera el.“

Ca psiholog, după ani de studiu și experiență profesională, am ajuns la concluzia că oamenii nu pot fi ajutați cu adevărat, dacă nu își doresc acest lucru. Noi, așa cum ne regăsim în prezent, cu bune și cu rele, suntem rezultatul experiențelor trecutului nostru. Însă ce vom fi de acum încolo depinde de cine alegem noi să fim. Decizia de schimbare pornește din interior, atunci când realizăm că sunt lucruri care ne țin în loc și ne împiedică să fim ceea ce vrem noi să fim.

Am să încerc, în continuare, să ofer câteva soluții bazate pe dovezile din literatura de specialitate și pe propria mea experiență. Una dintre provocările mele personale a fost să am încredere în abilitatea mea de a relaționa cu alți oameni și de a mă integra într-un grup. Ca introvert, nu am știut pentru o lungă perioadă de timp cum să relaționez cu mulți oameni pe care nu îi cunosc sau îi cunosc de puțin timp.

Studiile recente ne arată faptul că creierul nostru percepe respingerea și excluderea socială destul de asemănător modului în care percepe durerea fizică. Acest lucru poate fi o dovadă a faptului că a fi parte dintr-un grup este un lucru vital pentru noi, ca oameni.

Mai jos urmează patru pași pe care i-am putea face, pentru a ne dezvolta încrederea în noi înșine.

℗PUBLICITATE



Care sunt calitățile mele?

Primul pas care îl putem face este să fim conștienți de calitățile noastre, făcându-ne o listă cu acestea. Spre exemplu, dacă îmi doresc să îmi dezvolt relațiile sociale, pot să identific ca punct forte faptul că sunt un bun ascultător sau că am simțul umorului.

Evaluarea obiectivă și realistă a propriei persoane

Atunci când un lucru nu decurge cum ne-am dori noi să decurgă, putem fie să ne autoînvinovățim, fie să încercăm să evaluăm realist situația. Pentru a evalua realist situația, este nevoie să renunțăm la o gândire negativistă sau perfecționistă. O analiză realistă presupune să vedem ce nu am făcut atât de bine cum ne-am fi dorit noi, dar și ce am făcut bine. Spre exemplu, vrem să socializăm și colegii de la birou organizează o petrecere în oraș. Noi decidem să mergem la acea petrecere, dar plecăm primii pentru că nu ne simțim confortabil. Faptul că am plecat mai devreme nu face din acea experiență una eșuată. Dacă ar fi să ne gândim la ce nu am făcut suficient de bine, este posibil să considerăm că decizia de a pleca primii nu a fost cea mai bună, iar colegii noștri acum cred că nu ne face plăcere să fim cu ei. Dacă ar fi să ne gândim la ce am făcut bine, decizia de a participa la petrecere a fost una bună, care ne-a ajutat să socializăm cu colegii noștri. Pentru colegi, simpla noastră prezență este posibil să conteze destul.

Cererea și primirea feedbackului

Atunci când credem că alții nu ne apreciază sau ne consideră inferiori, este important să îi întrebăm ce cred despre noi. De multe ori, interpretăm realitatea pe baza experienței noastre, iar acest mod de interpretare este foarte posibil să nu coincidă cu al celorlalți. Dacă unul dintre colegi, care știe că ne dorim să fim mai sociabili, ne spune că am fi putut rămâne mai mult la petrecere, putem lua această informație obiectiv sau ca pe o critică. De cele mai multe ori, critica ne doare și ne face să fim defensivi, scăzând șansa ca pe viitor să mai încercăm să facem acel lucru care ne-a provocat durere. Dacă luăm feedbackul ca pe o informație utilă oferită cu bună intenție, ne va fi mult mai ușor să o integrăm în modul nostru de a vedea situația și să ne modificăm comportamentul. De cele mai multe ori, feedbackul este oferit de cei din jur cu bune intenții.

Ieșirea din zona de confort

Vincent van Gogh spune într-un citat, că „normalitatea este un drum pavat: e confortabil să mergi pe el, dar nu vor crește niciodată flori“. Dezvoltarea personală presupune ieșirea din zona de confort. Pentru a ne simți parte dintr-un grup, este nevoie să fim în acel grup în momente în care oamenii socializează. Chiar dacă suntem introverți și avem nevoie de timp pentru a-i cunoaște, este important să fim cu colegii în pauza de cafea sau la prânz. Cu siguranță, această experiență ne va ajuta să îi cunoaștem. Cu timpul, pentru că vom fi cel puțin fizic prezenți, colegii noștri vor ajunge să ne considere parte din grup.

În concluzie, pentru a ne crește stima de sine, este important: să fim conștienți de calitățile noastre, să acceptăm feedbackul celorlalți și să nu îl considerăm o critică, să vedem și ce am făcut bine într-o situație pe care o considerăm un eșec și, nu în ultimul rând, să ieșim din zona de confort și să acceptăm frica drept un sentiment natural într-o asemenea situație.

Aceste patru puncte pot părea simple, însă știu că nu sunt. Dezvoltarea stimei de sine este un proces de lungă durată, care presupune efort. Pentru că uneori ne este dificil să ne identificăm gândurile negative și să devenim conștienți de felul în care evaluăm trăirile din viața noastră, este recomandat să cerem ajutorul unui psiholog care să ne fie partener și ghid în această călătorie a noastră spre a fi așa cum ne dorim noi să fim.

Alexandra Iacob este psiholog clinician (practicant autonom) și lucrează în propriul cabinet de psihologie cu copii, adolescenți, tineri și familiile acestora. A absolvit masteratul în Psihologia Dezvoltării și Psihologie Clinică la Universitatea Heidelberg din Germania în 2014. Alexandra este pasionată de oameni și dezvoltarea lor, de neuroștiințe și de viață. Își iubește meseria și caută mereu experiențe care să o ajute să se dezvolte personal și profesional.

Caută
Coșul de cumpărături1
-
+
Subtotal
26,40 lei
Continuă cumpărăturile
1