Cine este Moș Nicolae?

Povestea adevărată a lui Moș Crăciun începe cu Moș Nicolae, care s-a născut în secolul al III-lea, în satul Patara. La vremea respectivă, zona era sub stăpânire greacă și se află pe coasta de sud a Turciei. Părinții săi bogați, care l-au crescut să fie un creștin devotat, au murit într-o epidemie, în timp ce Nicolae era încă tânăr. Ascultând cuvintele lui Isus de „a vinde ceea ce ai și a da banii celor săraci”, Nicolae și-a folosit întreaga moștenire pentru a-i ajuta pe cei nevoiași, bolnavi și suferinzi. El și-a dedicat viața slujirii lui Dumnezeu și a devenit de tânăr episcop de Myra. Episcopul Nicolae a devenit cunoscut în întreaga țară pentru generozitatea sa față de cei care se aflau în nevoie, dar și pentru dragostea sa față de copii și grija sa față de marinari și nave.

Sub împăratul roman Dioclețian, care a persecutat nemilos creștinii, episcopul Nicolae a suferit din cauza credinței sale, fiind bătut și întemnițat. Închisorile erau atât de pline de episcopi, preoți și diaconi, încât nu mai existau locuri pentru adevărații infractori – ucigași, hoți și tâlhari. După eliberarea sa, Nicolae a făcut parte din Conciliul de la Niceea, desfășurat în anul 325 d.Hr. A murit la 6 decembrie 343 în Myra și a fost îngropat în biserica sa. Ulterior, în mormântul său s-a format o substanță unică, având miros de trandafiri, numită mană. Această substanță lichidă, despre care se spune că are puteri vindecătoare, a favorizat creșterea devotamentului față de Nicolae. Comemorarea morții sale a devenit zi de sărbătoare: Ziua Sf. Nicolae, în 6 decembrie.

De-a lungul secolelor, multe povestiri și legende au fost spuse despre viața și faptele Sfântului Nicolae. Acestea ne ajută să înțelegem caracterul său extraordinar și motivele pentru care este atât de iubit și venerat, ca protector și susținător al celor aflați în necaz.

Una dintre ele povestește despre un om sărac, care avea trei fiice. În acele vremuri, tatăl unei tinere trebuia să-i ofere viitorului soț ceva de valoare – o zestre. Cu cât era mai mare zestrea, cu atât era mai mare șansa ca tânăra să-și găsească un soț bun. Fără zestre, o femeie era puțin probabil să se căsătorească. Fiicele acestui sărac, fără zestre, erau destinate sclaviei. În mod misterios, în trei ocazii diferite, câte un sac de aur a apărut în casa lor, constituind zestrea necesară. Săcoteii cu aur, aruncați printr-o fereastră deschisă, se spune că au aterizat în ciorapi sau în încălțările rămase în fața sobei ca să se usuce. Acest lucru a dus la obiceiul copiilor de a atârna ciorapi sau de a-și pregăti pantofii, așteptând cu nerăbdare să găsească în ele daruri de la Sfântul Nicolae.


Una dintre cele mai vechi povești care îl descrie pe Sf. Nicolae ca protector al copiilor s-a petrecut la mult timp după moartea sa. Oamenii din orașul Myra sărbătoreau în ajunul zilei sale, când o bandă de pirați arabi veniți din Creta a pătruns în port. Au furat comorile din Biserica Sfântului Nicolae, ca pradă. În timp ce părăseau orașul, au răpit și un tânăr băiat, Basilios, pentru a-l face sclav. Căpitanul piraților l-a ținut în viață pe Basilios. Așa se face că, în anul următor, Basilios a ajuns să-l slujească pe emir ca paharnic, servindu-i vin într-o cupă frumoasă de aur. Pentru părinții lui Basilios, devastați de pierderea singurului lor copil, anul a trecut încet, plin de durere. În ziua Sfântului Nicolae, mama lui Basilios nu s-a mai alăturat festivității, fiindcă pentru ea era o zi tragică. Cu toate acestea, s-a lăsat convinsă să aibă o simplă celebrare acasă – cu rugăciuni pentru siguranța lui Basilios. Între timp, în vreme ce Basilios își îndeplinea sarcinile față de emir, s-a întâmplat ceva neobișnuit, a fost brusc detronat. Sfântul Nicolae i s-a arătat tânărului speriat, l-a binecuvântat și l-a călăuzit înapoi spre casa lui din Myra. Imaginați-vă bucuria familiei sale, când Basilios a apărut înaintea părinților săi, având cu el și cupa de aur a emirului. Aceasta este prima poveste care s-a spus despre Sfântul Nicolae, cel ce a intrat în legendă ca fiind protectorul copiilor – cu timpul, acesta a devenit rolul său primar, în țările occidentale.

O altă poveste amintește despre trei tineri teologi, în călătoria lor de a studia la Atena. Un hangiu i-a jefuit și i-a ucis, ascunzându-le rămășițele într-un butoi mare. Întâmplarea face că episcopul Nicolae, care călătorea pe aceeași rută, s-a oprit la acel han. Noaptea, el a visat crima petrecută, s-a trezit și l-a confruntat pe hangiu. Sfântul Nicolae s-a rugat intens lui Dumnezeu, și cei trei băieți au fost readuși la viață. Apoi, în Franța se povestește despre trei copii mici, care s-au rătăcit în timp ce se jucau, fiind ademeniți și prinși de un măcelar diabolic. Sfântul Nicolae și făcut apariția și s-a rugat lui Dumnezeu pentru a-i readuce teferi la familiile lor. Și astfel, Sfântul Nicolae a devenit patronul și protectorul copiilor.

Câteva povești vorbesc despre Sfântul Nicolae și legătura sa cu marea. Când era tânăr, Nicolae și-a întărit credința, făcând un pelerinaj în Țara Sfântă. Mergând pe jos pe același drum pe care l-a parcurs Isus, a căutat să înțeleagă mai profund viața, pasiunea și învierea lui Isus. Revenind acasă pe mare, o furtună puternică a amenințat să distrugă corabia. Nicolae s-a rugat calm. Marinarii îngrozitori au fost uimiți când vântul și valurile s-au liniștit brusc, salvându-i pe toți. Și astfel, Sfântul Nicolae a devenit patronul marinarilor și al călătorilor.

Alte povestiri despre Nicolae relatează cum a scăpat oamenii de foamete, cum a salvat oameni nevinovați acuzați pe nedrept și multe altele. Dar și în secret a făcut multe fapte bune și generoase, fără să aștepte nimic în schimb. În mai puțin de un secol de la moartea sa, a început să fie comemorat ca un sfânt. În zilele noastre, este venerat în țările creștine din Est ca un făcător de minuni și în Occident ca protector al multora – copii, marinari, școlari, orfani, muncitori, călători, negustori, judecători, studenți, ba chiar hoți și ucigași! El este cunoscut ca prieten și protector al tuturor celor care suferă sau sunt nevoiași.


Marinarii, avându-l pe Sfântul Nicolae ca protector, au purtat poveștile sale în lung și-n lat. Multe capele ale Sf. Nicolae au fost construite în porturile maritime. Pe măsură ce popularitatea lui s-a răspândit în Evul Mediu, el a devenit sfântul protector al multor provincii și țări: Apulia (Italia), Sicilia, Grecia și Lorraine (Franța) și al multor orașe din Germania, Austria, Elveția, Italia, Rusia, Belgia și Olanda. După botezul său, Marele Prinț Vladimir I a adus povestirile și adorația față de Sfântul Nicolae în patria sa, unde acesta a devenit cel mai iubit sfânt. A fost atât de venerat, încât i-au fost dedicate mii de biserici – inclusiv 300 în Belgia, 34 în Roma, 23 în Olanda și peste 400 în Anglia.

Mormântul lui Nicolae din Myra a devenit un loc popular de pelerinaj. Din cauza numeroaselor războaie și atacuri din regiune, unii creștini au fost îngrijorați că accesul la mormânt ar putea deveni dificil. Pentru duble avantaje, religioase și comerciale, aduse de un important loc de pelerinaj, orașele italiene Veneția și Bari au cerut să fie păstrătoarele relicvelor Sfântului Nicolae. În primăvara anului 1087, marinarii au reușit să sustragă moaștele și să le aducă la Bari, un port maritim pe coasta de sud-est a Italiei. O biserică impresionantă a fost construită pentru a adăposti cripta Sfântului Nicolae, iar mulți credincioși au călătorit într-acolo, pentru a-l onora pe sfântul care a salvat copii, prizonieri, marinari, victime ale foametei și mulți alții prin compasiunea, generozitatea și nenumăratele minuni atribuite intervențiilor sale. Altarul Sfântului Nicolae din Bari a fost unul dintre centrele de pelerinaj medieval din Europa, și Nicolae a devenit cunoscut sub numele de „Sfântul din Bari”. Și în prezent, pelerinii și turiștii vizitează Basilica di San Nicola din Bari.

De-a lungul secolelor, Sfântul Nicolae a continuat să fie venerat de catolici și ortodocși și onorat de protestanți. Prin exemplul său de generozitate pentru cei aflați la nevoie, în special pentru copii, Sf. Nicolae continuă să fie un model în ceea ce privește o viață plină de compasiune.

Celebrată în Europa în 6 decembrie, ziua de sărbătoare a Sfântului Nicolae a contribuit la transmiterea poveștilor despre bunătatea și generozitatea sa. În Germania și Polonia, băieți îmbrăcați ca niște episcopi cerșesc ajutoare pentru săraci – și uneori pentru ei înșiși! 6 decembrie este în continuare cea mai importantă zi pentru oferirea cadourilor și facerea de bine, în mare parte a Europei. De exemplu, în Olanda, Sfântul Nicolae este sărbătorit pe data de 5, în ajunul zilei sale, prin împărțirea de bomboane (lăsate în ușă), litere de ciocolată și cadouri mici. Copiii olandezi lasă morcovi și fân în pantofi pentru calul său, sperând că Sfântul Nicolae îi va recompensa cu daruri.

În noaptea de 5 decembrie, cizmele sunt curățate și lustruite cu atenție pentru a fi așezate la ușă sau pe pervazul ferestrei, în așteptarea Sfântului Nicolae. El este generos atât cu adulții, cât și cu copiii, oferind un mic cadou în fiecare cizmă – de obicei nuci, mandarine, dulciuri, ciocolată și mici daruri utile, cum ar fi șosete noi. Cadourile mai mari vin de Crăciun.

Cu toate acestea, oferirea cadourilor (fie mici, fie mari) este în creștere. 93,8% dintre românii care trăiesc în zona rurală și 88,4% dintre cei din zonele urbane se așteaptă să primească mici cadouri de Sf. Nicolae. 71,2% vor primi dulciuri, cea mai populară alegere. Alte daruri populare sunt jucăriile, hainele, cărțile și fructele. Locuitorii din mediul urban achiziționează și articole mai scumpe, cum ar fi smartphone-uri, tablete și vacanțe.

În unele zone, o ramură de nuc sau câteva nuiele subțiri sunt lăsate în cizme în locul darurilor, ca un avertisment că trebuie îmbunătățit comportamentul posesorului cizmelor. Este una dintre cele mai importante sărbători românești, care marchează începutul sărbătorilor de iarnă.

Dacă ninge în ziua de 6 decembrie, se spune că Sf. Nicolae și-a scuturat barba, astfel încât să înceapă iarna.

Peste 800.000 de români își sărbătoresc ziua de nume în ziua Sf. Nicolae, 6 decembrie. 815.453 de persoane poartă numele de Nicolae sau derivate ale acestuia: 530.089 de bărbați (Nicolae, Nicu) și 285.364 de femei (Nicoleta, Nicola), după cum reiese din statisticile Ministerului Administrației Publice.

În sfârșit, peste 1.000 de biserici îi sunt dedicate Sfântului Nicolae în România, cel puțin 23 aflându-se în București.

Distribuie acum

Pagina de Psihologie

Informații utile, articole de psihologie, o agendă a activităților și evenimentelor din sfera psihologiei, magazin virtual. Împarte informația - sănătatea relațiilor noastre este cea mai importantă resursă pe care o avem.

Mai multe articole de Pagina de Psihologie

Explorează

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA