Skip to content

Felul în care le vorbim copiilor noștri devine vocea lor interioară. – Peggy O’Mara

Acesta este unul din citatele mele preferate. Mesajele pe care le-am primit de la părinții noștri sunt foarte bine întipărite în modul nostru de a vedea lumea și de a funcționa în ea. De exemplu, dacă am fost crescuți de un părinte critic, care – indiferent cât de bine am fi învățat la școală – era mereu gata să ne dea exemplul unui coleg care a reușit și mai bine, vom ajunge să credem că nu suntem suficient de buni; iar mesajele pe care ni le vom transmite nouă înșine vor fi: „Vai, ce proastă am fost/sunt!“ sau „Nimic nu-mi iese…“ ori „Ia, uite ce bine îi merge lui x“ (spre deosebire de mine, care o duc foarte prost…). Faptul că am reușit să trecem peste toate acestea, nu e o justificare suficient de bună pentru a ne purta la fel cu copiii noștri – pe care îi putem învăța ce este încrederea de sine și autocompasiunea și cărora le putem dezvolta stima de sine prin intermediul a peste 100 de expresii.

Cel mai important mesaj pe care îl putem da copiilor noștri este „DA“. Studii care implicau fMRI (imagistică funcțională) au arătat impactul pozitiv pe care îl are aprobarea asupra creierului. Este recomandabil ca, cel puțin în primele 12 luni după naștere, bebelușului să nu i se spună „nu“, pentru a-i permite acestuia să își dezvolte autonomia, încrederea, curajul de a explora, creativitatea. În cea mai recentă carte a sa, The Yes Brain, dr. Daniel Siegel susține că abordarea pozitivă le permite copiilor să fie mai echilibrați din punct de vedere emoțional, să dea dovadă de reziliență crescută în fața adversității, să fie mai conștienți de stările lor interioare și mai empatici și grijulii față de ceilalți.

Mesajele de iubire

Te iubesc”, „Te voi iubi mereu, orice s-ar întâmpla”, „Vrei o îmbrățișare?”, „Îmbrățișează-mă!”, „Hai să stăm împreună”, „Îmi place să stau, să-mi petrec timpul cu tine”, „Ești amuzant, e plăcut să fiu cu tine”, „Mă faci să râd”, „Mă faci să dansez”, „Ești o bucurie (la casa omului)”, „Mi-e/mi-a fost/îmi va fi dor de tine”, „Îmi place să te văd bucuros”, „Te respect”, „Meriți să fii respectat”.

Pe lângă gesturile de tandrețe, îmbrățișările, activitățile comune, aceste mesaje îi transmit copilului că este demn de iubire și e plăcut să fii în preajma lui. Aceasta este fundația încrederii în sine, adică abilitatea de a crede în forțele proprii și de a se implica în mod adecvat sau cu succes cu lumea înconjurătoare. Această caracteristică este importantă la vârsta adultă pentru gestionarea situațiilor dificile, pentru asumarea răspunderii atunci când lucrurile scapă de sub control sau, pur și simplu, pentru sesizarea oportunităților.

Mesajele de apreciere

Am fost tare mândră când…”, „Ești foarte priceput la…”, „Ai face un bun/vei fi foarte bun la…”, „Ești o soră/frate minunat când…”, „Ești o soră/frate tare blând/atent/etc.”, „Le spuneam… despre cum ai făcut tu…”, „Le povesteam… cât de… ești tu”, „Îmi place cum îți stă…”, „Îmi place cum faci…”, „Ești unic(ă)!”, „Nu trebuie să fii ca și x/y”, „Ești foarte important pentru mine”, „Ești prioritatea mea nr. 1”.

Pentru a nu accentua latura narcisică a copiilor, sunt de părere că mesajele de apreciere trebuie să fie specifice. Mesaje cum ar fi „Sunt mândră de tine” sau „Ești extraordinar”, „Vei fi nemaipomenit” sunt prea generale și nu exprimă nicio realitate a copilului. În momentul în care apreciem unicitatea copilului, acesta se simte bine în pielea lui, iar în acest fel îi dezvoltăm stima de sine, ceea ce pune bazele învățării. Stima de sine este modul în care ne autoevaluăm și este cea care ne permite să ne asumăm riscuri, să învățăm din consecințe și să mergem mai departe.

E suficient să vă concentrați pe ceea ce face copilul bine. O remarcă de tipul: „Văd că te străduiești foarte tare să înveți tabla înmulțirii” îi transmite copilului ideea că eforturile lui sunt apreciate și sunt suficiente pentru a fi iubit, fără a atinge neapărat rezultatul. Acest tip de apreciere va crește motivația intrinsecă și mentalitatea flexibilă, de creștere (definită de Carol Dweck sub numele de growth mindset). Copiii vor dobândi încrederea de a încerca noi lucruri și a învăța (chiar și cu prețul eșecului).

Mesajele de încurajare

Sunt aici/voi fi întotdeauna de partea ta”, „E ok”, „Nu e grav/nu contează”, „Te ascult”, „Vrei să vorbim/să-mi spui ce s-a întamplat?”, „Se mai întâmplă”, „A fost un accident, știu că nu ai vrut să…”, „Te iert”, „Nu te da bătut/nu renunța” „Cred/am încredere în tine”, „Te pot ajuta?”, „Hai să încercăm împreună”, „Poți să mai încerci o dată/mâine”, „Am nevoie de ajutorul tău la…” (implicit îi spune copilului că el este bun la…), „Mă poți întreba oricând”, „Voi face tot ce pot ca să…”.

℗PUBLICITATE



În momentul în care copiii ajung să creadă „Pot să fac asta”, atunci înseamnă că ei au o părere bună despre sine și despre abilitățile lor.

Cred că, și în acest caz, mesajele generale de tipul „Poți fi orice îți dorești” sau „Tu poți orice” pot fi dăunătoare, punând o presiune foarte mare pe copil. Este important să îi încurajăm în acele aspecte spre care observăm că ei au deja înclinații înăscute, și nu să-i forțăm să meargă în direcțiile pe care ni le dorim noi pentru ei. Dacă un copil nu are ureche muzicală, oricât de mult l-am încuraja, nu va deveni un virtuoz.

De asemenea, este important să știe că e ok să ceară ajutor, fără ca aceasta să fie considerată o dovadă de slăbiciune. Din contra, să îți cunoști limitele și să știi în ce momente sau în ce domenii ai nevoie de ajutor este un semn de putere și încredere de sine.

Nu în ultimul rând, este important să îi încurajăm să-și exerseze abilități specifice vârstei și să folosim frecvent cuvântul „încă”, atunci când copiii noștri ne spun „Nu pot să o fac”.

Mesajele care ajută gândirea critică

De ce anume ai avea nevoie?”, „Cu ce pot să te ajut?”, „Poți să îmi arăți ce să fac?”, „”Înțeleg că…/ajută-mă să înțeleg”, „Îți accept decizia”, „Este decizia ta”, „Am încredere că vei lua cea mai bună decizie pentru tine”, „Vom găsi o soluție (împreună)”, „Ce părere ai?”, „Wow! Cum ai ajuns la concluzia asta/cum ți-a venit ideea asta?”, „Ai niște idei grozave”, „Vom încerca sugestia ta”, „Ai avut dreptate”, „Asta e o întrebare foarte bună”, „E foarte bine cum îți aperi/argumentezi părerile/convingerile”, „Învăț foarte multe de la tine”.

Mesajele de recunoștință și autocompasiune

Îți mulțumesc”, „Mă ajuți foarte mult când faci…”, „Apreciez că ai încercat”, „Ești un copil minunat!”, „Suntem norocoși să te avem”, „Sunt recunoscătoare că sunt mama ta”, „Îmi cer scuze”, „Îmi pare rău, am greșit”, „Iartă-mă”, „Știu că ai făcut cât ai putut tu de bine”, „E în regulă să greșești”, „Nu trebuie să fii perfect”, „Ești suficient de bun”, „O să treacă/fie bine”, „Poți să te oprești când vrei”.

Autocompasiunea este la ora actuală, după părerea unor specialiști, mai necesară și mai eficientă decât stima de sine. Autocompasiunea se referă la modalitatea pozitivă în care ne privim cu bunătate și acceptare chiar și în momente dificile, mai degrabă decât cu criticism. Dacă stima de sine este despre cum ne percepem și ce gândim despre noi, autocompasiunea este mai mult despre cum ne purtăm cu noi înșine.

De asemenea, conform opiniei susținute de dr. Kristin Neff, autocompasiunea ne poate ajuta atunci când încrederea de sine se transformă în exces de încredere („efectul Dunning-Kruger“ – tendința cognitivă de a-ți supraestima propria abilitate), deoarece autocompasiunea te îndeamnă să accepți îndoielile sau alte scenarii pesimiste.

Nora Neghină este președinte și membru fondator al Asociației Mindsight România și expert în modelul de neurobiologie interpersonală dezvoltat de dr. Daniel J. Siegel.

Caută
Coșul de cumpărături1
-
+
Subtotal
24,75 lei
Continuă cumpărăturile
1