Skip to content

De-a lungul timpului, psihologia ca disciplină s-a îndepărtat treptat de originile sale din filozofie și științele umaniste, apropiindu-se de științele creierului.

Această schimbare inexorabilă s-a petrecut pe măsură ce noi generații de metode de cercetare a creierului au pus în evidență tot mai clar bazele neurale ale vieții noastre mintale și emoționale.

Freud și cei care au mers pe urmele sale timp de trei sferturi de secole nu aveau nicio cale de a studia direct felul în care creierul determină comportamentul. Cu siguranță, unele dintre teoriile temerare – cum ar fi concepția lui Freud despre puterea proceselor inconștiente de a ne determina acțiunile – au fost confirmate de neurologie. Însă lipsa completă a metodelor de observare a modului de operare a creierului le-a permis teoreticienilor din „copilăria psihologiei“ să născocească ceea ce astăzi par explicații fanteziste pentru comportamentul uman, care nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă, de fapt, în creier. Această situație s-a schimbat radical – la un secol după Freud, noile teorii din psihologie sunt dictate din ce în ce mai mult de descoperirile rezultate din cercetările asupra creierului.

Unele dintre cele mai importante cercetări din domeniul științelor neurocognitive, din ultimii ani, sunt centrate pe dezvoltarea creierului în adolescență. Cercetările au demonstrat că creierul adolescenților este departe de a fi ajuns la maturitate. Unele dintre cele mai importante modificări în structura creierului se produc în a doua decadă a vieții.

Adolescența este o mare oportunitate pentru dezvoltarea unui creier mai bun, mai deștept și mai rapid. Este etapa în care creierul devine mai eficient și se dezvoltă abilități cognitive avansate. Dar, de asemenea, poate să fie și o perioadă a marilor provocări și vulnerabilități, dacă adolescentul nu-și protejează creierul de neurotoxine, precum alcoolul, tutunul și drogurile. Similar cu ceea ce se petrece în perioada copilăriei timpurii, dezvoltarea creierului în adolescență respectă principiul îl utilizezi sau îl pierzi. Legăturile neuronale care sunt stimulate și folosite în mod repetat devin mult mai puternice în comparație cu rețelele nefolosite. Felul în care adolescenții își petrec timpul liber – activități și experiențe – influențează atât organizarea cât și capacitatea creierului.

Acest material prezintă câteva dintre cele mai recente descoperiri din domeniu care pot fi foarte utile atât pentru specialiștii în sănătate mintală cât și pentru profesori, părinți și alte persoane care interacționează cu adolescenții.

Creierul are o dezvoltare graduală

Creierul se dezvoltă de la bază, metaforic vorbind așa cum se face construcția unui bloc. Nivelele de bază ale creierului, trunchiul cerebral și mijlocul creierului, sunt primele arii care se dezvoltă și care sunt conectate. Aceste două nivele îndeplinesc funcția de supraviețuire a ființei umane, deoarece sunt responsabile pentru controlul funcțiilor corporale de bază: reglarea presiunii sângelui și temperatura  corpului. Nivelele superioare în dezvoltarea creierului sunt reprezentate de sistemul limbic și cortexul cerebral, acestea fiind responsabile pentru funcțiile intelectuale și de gândire. Sistemul limbic este adesea este numit și nucleul emoțional al creierului. Cortexul reprezintă aproximativ 85% din masa creierului. Cortexul este aceea arie a creierului care răspunde de: motivație, logică și gândire rațională.  Cititul, scrisul și aritmetica sunt funcții corticale. Pe întreaga perioadă a adolescenței cortexul trece printr-o perioadă de creștere și maturare, ajutând adolescentul să intre în etapa de viață adultă.

Regiunea cortexului care este localizată în spatele frunții este cunoscută ca fiind partea de cortex prefrontal. Uneori numit și directorul executiv, cortexul prefrontal reprezintă partea din creier care ajunge la maturitate cel mai târziu. Un cortex prefrontal matur este responsabil pentru: deciziile bune, controlul impulsurilor, rezolvarea de probleme complexe, stabilirea de obiective, organizarea și planificarea activităților, și alte abilități cognitive esențiale pentru adulți. O primă intensificare a cortexului prefrontal se produce în etapa de adolescență timpurie (8-11 ani), dar spunem că procesul de pruning începe abia după vârsta de 11 ani și durează până la vârsta de adult tânăr. Experiențele noi au funcția de a stimula o mai bună conectivitate la nivelul creierului și formarea unor noi rețele neuronale. În timp ce conexiunile care nu sunt folosite se pierd.

Schimbările creierului în adolescență nu se limitează doar la partea de cortex. O altă regiune a creierului care este puternic influențată de mediu și experiențele de viață ale adolescentului este cerebelul. Acesta este responsabil atât pentru coordonarea motricității fine cât și pentru anumite funcții cognitive care implică recunoașterea diferitelor aspecte sociale.

Odată cu înaintarea în vârstă a adolescenților, creierul acestora  devine mai rapid, mai bine conturat și capătă o procesare mai complexă. Adolescenții devin capabili de implicare în abilități cognitive complexe: lărgindu-și capacitatea de gândire abstractă și gândire critică; înțelegând și analizând mai ușor elementele complexe; și evaluând alternativele înainte de luarea unor decizii. Este important de reținut faptul că adolescenții au nevoie de ghidare și suport din partea adulților pentru a-și dezvolta sănătos aceste abilități cognitive.

Ce pot face adulții din viața adolescentului pentru a stimula dezvoltarea sănătoasă a cortexului prefrontal?

1. Oferiți adolescenților instrucțiuni simple, atât verbal cât și în scris. Evitați să-i trasați mai multe sarcini deodată. Evitați să folosiți directivele complexe.

2. Sprijiniți adolescenții în crearea unor sisteme personale de management al timpului, al organizării sarcinilor și al identificării priorităților;

3. Oferiți oportunități variate, prin care adolescentul se poate implica în noi hobbyuri și își poate descoperi propriile interese, pasiuni și talente. Creierul adolescenților are nevoie de multă stimulare. În concluzie este important să vă asigurați că adolescentul are mai multe oportunități de învățare atât în plan educațional cât și extrașcolar. Activitățile pot să includă: muzică, teatru, fotografie, dans, sport și alte modalități sănătoase de petrecere a timpului.

℗PUBLICITATE



4. Utilizați învățarea activă pentru a încuraja adolescenții. De exemplu utilizați exercițiile interactive precum: jocul de rol, exercițiile de clarificare a valorilor, diferite scenarii de luare a deciziilor. Aceste strategii îi ajută pe adolescenți în luarea deciziilor, în dezvoltarea asertivității, în stabilirea priorităților și în stabilirea de obiective.

Creierul emoțional

Adolescenții adesea utilizează cuvântul dramă pentru a descrie ceea ce ei simt. Persoanele care interacționează cu adolescenții pot să promoveze mai multă înțelegere și o comunicare eficientă dacă înțeleg cu adevărat cum funcționează creierul în această etapă a vieții. Adolescenții procesează informația diferit față de adulți. În timp ce adulții se folosesc, cel mai frecvent, de lobul prefrontal pentru a răspunde la diferite situații, adolescenții răspund cel mai adesea prin intermediul amigdalei; care este responsabilă de răspunsurile emoționale. Ceea ce înseamnă că adolescenții sunt mult mai predispuși, în comparație cu adulții să răspundă emoțional la o situație. Deseori adolescenții întâmpină dificultăți în identificarea cuvintelor potrivite pentru exprimarea propriilor emoții. Această procesarea a informațiilor preponderent prin amigdală, face ca adolescenții să răspundă (reacționeze) mult mai rapid fără a analiza posibilele consecințe ale propriilor acțiuni. Odată cu înaintarea în vârstă adolescenții învață să citească emoțiile altora, dar adesea eșuează în decodificarea corectă a acestor emoții. De exemplu, adesea confundă tristețea cu furia.

Creierul aflat în dezvoltare, la adolescenți, manifestă o vulnerabilitate crescută la stres, și în situațiile cu un nivel crescut de emotivitate adesea vor reacționa exagerat. Aceștia sunt predispuși să testeze limitele și să încalce regulile. Se implică ușor în plâns sau comportamente de furie fără un motiv anume. Odată cu maturarea creierului, adolescenții vor opera tot mai des cu partea de cortex, acolo unde are loc rațiunea și judecata.           

Ce pot face părinții, profesorii și profesioniștii în sănătate mintală pentru a oferi suport adolescenților?

1. Ajutați adolescenții să-și înțeleagă și să găsească sens emoțiilor, educându-i cu privire la schimbările care se produc în creier. Oferiți adolescenților oportunități în care își pot exprima emoțiile. Adresați întrebări deschise și folosiți jocurile de rol.

2. Stabiliți reguli clare și așteptări cu privire la comportamentele adolescenților. Implicații în stabilirea unui sistem de recompense și consecințe.

3. Vorbiții adolescentului despre modalitățile sănătoase de gestionare a emoțiilor, oferindu-i modele personale și folosind un limbaj adecvat vârstei. Creați contexte în care adolescentul poate învăța să facă față stresului: exerciții fizice, meditații, relaxare, exerciții de respirație.

Diferențe de gen în funcționarea creierului

Sexul și hormonii influențează tiparul de dezvoltare al creierului uman. Prin identificarea principalelor diferențe între un creier masculin și feminin, putem înțelege de ce adolescenții în funcție de gen utilizează strategii diferite de învățare și se implică în comportamente specifice. Cortexul este compus atât din substanță (materie) cenușie și substanță albă. Creierul unei adolescente (fete) conține o cantitate mai mare de substanță cenușie, în timp ce creierul unui adolescent (băiat) produce mai multă substanță albă. Cantitatea mai mare de substanță cenușie explică  de ce fetele sunt mai abile în procesarea informațiilor și au mai bune abilități verbale, și de cele mai multe ori excelează în jonglarea între diferitele activități. O cantitate mai mare de substanță albă îi ajută pe băieți să transfere mai ușor informația în creier, ceea ce face ca aceștia să dețină mai bune abilități spațiale, precum cele de navigare și rezolvare a problemelor de matematică.

Există de asemenea mai multe structuri ale creierului care se dezvoltă diferit la băieți și fete. Hipocampul ajută la transferarea informațiilor noi în memoria de lungă durată. Hipocampul este sensibil la hormonul feminin, estrogen, motiv pentru care crește mai repede și mai mare la adolescente. Oamenii de știință consideră că un hipocamp mai mare, explică și motivul pentru care femeile au mai bune abilități sociale. Femeile adesea excelează în a face față situațiilor sociale, sunt suportive emoțional și sunt capabile să gestioneze mai bine relațiile complexe. Amigdala și hipotalamusul sunt două regiuni sensibile la hormonul masculin, motiv pentru care aceste regiuni ale creierului sunt mai mari la bărbați. Tot aceste structuri cerebrale sunt responsabile și pentru reacțiile corpului la frică și pericol, dar și pentru o mai bună implicare în activități sportive, dorința sexuală crescută și mai multe comportamente asertive. O amigdală mai activă, explică și de ce băieții și bărbații tineri au o mai mare nevoie de mișcare atunci când învață, în comparație cu fetele și femeile tinere care par să aibă o mai bună capacitate de menținere a atenției și pentru o perioadă mai lungă de timp.

Dincolo de aceste diferențe fiziologice, studiile de specialitate arată că la fete maturarea creierului se produce mai repede în comparație cu băieții.

Următoarele strategii pot să faciliteze colaborarea și munca dvs. cu adolescenții:

1. Promovați activități specifice în funcție de gen. Creați oportunități în care băieții și fetele să fie grupați în funcție de gen și să recurgă la analizarea avantajelor fiecărui grup;

2. Promovați activități ample în care băieții și fetele se pot implica în activități de relaționare. De exemplu, activitățile de voluntariat și campaniile serviciilor sociale sau de sănătate;

3. Identificați felul în care genul (sexul) elevului influențează nevoile educaționale ale acestuia. De exemplu, băieții au nevoie de mai mult sprijin pentru activitățile de scriere și citire, în timp ce fetele au nevoie de mai mult suport la matematică;

4. Asigurați-vă că promovați activitățile fizice atât în rândul băieților cât și al fetelor. Sportul, exercițiile și activitățile de explorare a lumii exterioare sunt foarte importante atât pentru sănătatea creierului dar și pentru dezvoltarea abilităților academice.

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Caută
Coșul de cumpărături1
-
+
Subtotal
37,95 lei
Continuă cumpărăturile
1