Skip to content

Când vine vorba de valori în cadrul relațiilor, una dintre cele mai importante valori amintite este onestitatea: „Cum ai vrea să fie iubitul (prietenul) (partenerul) tău?“ Răspunsul este: „Sincer“. Dar știm, oare, ce ne dorim cu adevărat?

Pe de altă parte, oamenii afirmă că mint, în medie, de câteva ori pe zi. Totuși, susțin că aceste minciuni au ca intenție să nu le facă rău celorlalți și sunt, astfel, numite „minciuni prosociale“ sau „minciuni albe“ (Levine & Schweitzer, 2014, 2015). Mai mult decât atât, uneori cred că ne place și nouă să nu ni se spună adevărul „gol-goluț“. De exemplu, dimineața când ne trezim, ne place să ne spună partenerul că suntem frumoase, în loc să-l auzim cum remarcă: „Cearcănele îți sunt cam adânci și vinete, ochii sunt cam ieșiți din orbite și părul parcă ar fi nespălat de câteva zile“.

Și atunci, putem spune că mințim pentru că ne pasă? Ar putea fi compasiunea un factor care să crească incidența minciunii?

Studiile recente ne arată că da! Lupoli, Jampol & Oveis (2017) scot în evidență nu doar asocierea dintre compasiune (ca stare sau ca trăsătură) și minciunile prosociale; dar și faptul că, surprinzător, compasiunea crește incidența minciunilor. Mai exact, se pare că, atunci când e nevoie să dăm un feedback negativ sau când vine vorba de filantropie, tindem să mințim mai mult decât în alte contexte; iar factorul care duce la acest comportament este compasiunea.

Practic, folosim de multe ori minciunile pentru a nu le face un rău emoțional celorlalți. În plus, se pare că „beneficiarul minciunii“ are un rol de moderator între compasiune și dezamăgire, atunci când vine vorba de selecția tipului de minciună – egoistă sau prosocială.

℗PUBLICITATE



Deci, atunci când simțim compasiune pentru cineva, vom tinde să „îndulcim“ anumite „adevăruri“, asta făcându-l pe beneficiar să nu fie dezamăgit de informația primită.

În concluzie, minciunile prosociale sunt puternic legate de atitudini pe care le avem cu privire la o anumită situație. Mai degrabă tindem să mințim dacă vrem să prevenim un context emoțional negativ, decât ca să promovăm bunăstarea cuiva.

La ce ne ajută să știm aceste lucruri? Desigur, am putea duce o discuție lungă despre etica și moralitatea unui astfel de comportament și despre faptul că e important să promovăm onestitatea. Se pare însă că, atunci când spunem că ne dorim parteneri, prieteni, colegi care să fie sinceri, ne dorim mai degrabă pe cineva care să nu ne facă rău din punct de vedere emoțional. Iar acest lucru implică și compasiune – așadar, implicit, și apariția unor minciuni.

Astfel, cred că merită să reflectăm la nevoia de onestitate în relații mai ales din perspectiva faptului că, poate, atunci când cerem ca ceilalți să fie onești, noi nu suntem la rândul nostru onești. Pentru că, de fapt, în relațiile pe care le avem, ne ajută uneori să fim mințiți, pentru a reduce durerea emoțională.

Raluca Anton este doctor în psihologie, psihoterapeut specialist și supervizor în psihoterapii. Are o vastă experiență în terapia individuală a problemelor emoționale ale adulților, dar și în psihoterapia de familie. De-a lungul anilor, a susținut diverse proiecte prin care a promovat în rândurile publicului larg psihologia validată științific, unul dintre aceste proiecte fiind emisiunea „Jurnal de Psiholog“.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0