Când la tine în departament apare o situație de criză, gândește-te la această practică de la Google

Am fost de curând întrebat, de către un coleg de breaslă din străinătate, ce le lipsește instituțiilor publice și private din România? În mod automat primul lucru care mi-a venit în minte, fără să-l verbalizez, a fost – banii. Am respirat însă câteva secunde, în timp ce-mi căutam cuvintele pentru a oferi un răspuns cât mai precis și am strecurat printre dinți următoarele vorbe – ceva mai multă atenție.

Am stat apoi să mă gândesc la cât de corect sau real este mesajul transmis de mine – însă, într-o societate în care nu ducem lipsă de materie cenușie și educația este o prioritate pentru tot mai mulți oameni, internetul se bucură de o viteză de două ori mai mare decât în alte state ale lumii și tinerii români se numără printre mințile luminate ale multor companii mondiale, cred că ceea ce ne lipsește este o atenție sporită la ce se întâmplă cu noi, în interiorul și în jurul nostru.

Cei mai dinamici și de succes oameni de afaceri din întreaga lume se pare că au integrat cu succes în activitatea lor de zi cu zi practica mindfulness, ca mijloc de sporire a randamentului personal, a creativității, a stării de bine și a progresului financiar.


Atunci când vorbesc despre atenție, mă refer la o atitudine conștientă în care ne concentrăm atenția într-un mod particular – intenționat, în momentul prezent și fără judecată critică. Cei care sunteți familiarizați cu starea de prezență conștientă, ați recunoscut cu siguranță din descrierea făcută atenției, că aceasta se referă de fapt la ceea ce în lumea vestică se numește mindfulness. Cei mai dinamici și de succes oameni de afaceri din întreaga lume se pare că au integrat cu succes în activitatea lor de zi cu zi practica mindfulness, ca mijloc de sporire a randamentului personal, a creativității, a stării de bine și a progresului financiar. Făcând un scurt „research” pe motoarele de căutare, am văzut că printre marile companii în care se practică starea de prezență conștientă se numără: Apple, Google, Ford, Yahoo, HBO, Deutsche Bank, Procter & Gamble etc. În mod cert liderii care conduc aceste companii știu ceva despre beneficiile reale ale practicii mindfulness și nu le-a fost teamă să încerce strategii inovative de transformare a mediului profesional într-un spațiu uman și optim pentru excelență.

Lipsa de atenție concentrată este vizibilă în special atunci când o instituție sau un departament mai mic ori mai mare al acesteia se confruntă cu o oarecare situație de criză, atunci când lucrurile se abat de la făgașul lor obișnuit și viața ne testează limitele. Acestea sunt momentele în care noi, oamenii, ne activăm din punct de vedere biologic, psihologic și emoțional și ne implicăm în manifestări care ușor pot fi încadrate într-una din următoarele categorii: haos sau rigiditate. Manifestări de haos emoțional apar atunci când începem să criticăm fără niciun rost, aruncăm vina cu găleata asupra celuilalt, ne victimizăm, disprețuim sau exagerăm o situație doar de dragul dramei.

Inflexibilitatea sau rigiditatea sunt camuflate printr-o impunere a controlului, perfecționismului sau a intoleranței la greșeală și vulnerabilitate. Dar, realitatea ne arată că mai există și o a treia categorie – a oamenilor care dau dovadă de flexibilitate psihologică, și care în situații neașteptate sau în momente de furtună profesională reușesc să nu cadă pradă activărilor emoționale, ci să acționeze conform valorilor și priorităților care-i ghidează. Un exemplu foarte bun în acest sens este regretatul Steve Jobs care, datorită practicii exercițiilor de mindfulness, în situații de criză (haos sau rigiditate) reușea să-și păstreze calmul și înțelepciunea. Mai exact, acesta își concentra atenția pe trăirile subiective pe care le avea – emoții, senzații, gânduri – acceptându-le și alegând să nu se raporteze față de acestea ca la fapte sau adevăruri general valabile. Fiind și el om, și prin urmare vulnerabil, Jobs era departe de a fi perfect, însă deținea bune ablități de auto-control și disciplină comportamentală.


A fi mindful înseamnă a fi conștient de ceea ce-ți spune mintea și corpul, fără a permite ca acestea să te controleze. Starea de mindfulness înseamnă manifestarea unui lucidități față de experiența trăită (acceptarea faptului că ce s-a întâmplat, s-a întâmplat deja), observarea interiorului și exteriorului (fără a disocia manifestarea în bine sau rău) a alege o formă de răspuns clar și uman, axat pe compasiune față de sine și ceilalți și nu pe frică or insecuritate.

Implicarea regulată în exercițiile de mindfulness îmbunătățește semnificativ funcționarea sistemului nostru imunitar, ne crește capacitatea de concentrare și sporește activitatea creierului uman.

Cercetările științifice nu mai prezintă nicio urmă de îndoială cu privire la beneficiile reale ale acestei practici. Implicarea regulată în exercițiile de mindfulness (formal – sub formă de meditație sau informal – ca implicare conștientă în tot ceea ce facem) îmbunătățește semnificativ funcționarea sistemului nostru imunitar, ne crește capacitatea de concentrare și sporește activitatea creierului uman.

Arianna Huffington, fondatoarea Huffington Post, se numără printre vocile lumii care și-au asumat rolul de a promova prezența conștientă la locul de muncă – o manieră specifică de raportare la tot ceea ce trăim în interior și observăm în exterior. Iar una dintre concluziile la care a ajuns este următoarea: angajați sănătoși = profituri sănătoase. Astfel, este mult mai benefic pentru toată lumea, pentru întregul sistem nu doar organizațional dar și urban, dacă obsesia pentru rapoartele trimestriale, maximizarea profitului pe termen scurt și depășirea estimărilor de creștere – ajungem să fie înlocuită cu politici interne care se concentrează în primul rând pe încurajarea conectării la sine a angajaților și o schimbare inițiată de la interior spre exterior.

Acest trend specific unui mediu organizațional mindful pare să fie mai mult decât un moft de moment al unor oameni plictisiți, realitate dovedită și de Forumul Economic Mondial, desfășurat anual la Davos, în Elveția, și asociat cu identificarea unor soluții la gravele probleme economice cu care se confruntă companiile internaționale în prezent. În cadrul acestui forum, în care se adună lideri din mediul de afaceri și cel politic din toată lumea, începând cu anul 2013 a devenit evident faptul că „leadership-ul conștient (en. mindful lidership)” – care acceptă legătura puternică dintre capacitatea personală de a gestiona o situație de criză și felul în care ne trăim viața fiind atenți la trupul, mintea și relațiile noastre; trebuie acceptat și integrat în diferitele structuri ale mediului organizațional.

Astfel suntem martorii unei noi transformări, una în care managementul timpului ajunge să fie încetul cu încetul înlocuit de managementul atenției. Tranziție care o putem face în fiecare moment al zilei, important este să ne întrebăm cu blândețe – „Unde este atenția mea acum?”, este aici și acum, concentrată pe ceea ce fac, sau iar hoinărește pe meleagurile trecutului sau ale viitorului, care oricum nu pot fi cu adevărat influențate în momentul prezent. Iar odată ce ne-am reconectat la atenția noastră, energia și informațiile ajung să fie canalizate în direcția potrivită, aceea în care noi credem și ne dorim să creștem. La final dacă îmi spui și tu că nu ai timp pentru o nouă sarcină pe agenda de lucru răspunsul meu este următorul – Dacă ai timp să-ți verifici telefonul inteligent cât e ziua de lungă, cu siguranță ai timp să practici și mindfulness.

Distribuie

György Gáspár

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Mai multe articole de György Gáspár

Explorează

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA