Skip to content

Suntem făcuți între 77% și 55% din apă, renumita H2O! Tot auzim și citim asta. Ni se spune frecvent la TV și radio cum trebuie să bem minim doi litri de apă pe zi. Pare atât de simplu dar, pentru mulți, este atât de greu să ne amintim sa bem apă… Există, mai nou, chiar aplicații pe care le poți descărca pe telefon și care îți amintesc să bei apă.

Mă voi referi în cele ce urmează la deshidratare nu din punct de vedere clinic ci ca la lipsa unei hidratări adecvate în raport cu gabaritul individual, exercitiul fizic și expunerea la soare sau căldură a fiecăruia dintre noi.

Studii publicate în ultimul deceniu au adus numeroase dovezi conform cărora creierul nostru are nevoie de apă ca să funcționeze la randament optim. Celulele nervoase ale creierului se bazează pe echilibrul, destul de delicat, dintre apă și electroliți (sodiu, potasiu etc) pentru a funcționa. De câte ori suntem zgârciți cu cantitatea de apă pe care o bem, ne punem neuronii în dificultate, iar efectele sunt ușor sesizabile prin faptul că ne menținem mai greu atenția si devenim mai irascibili. Deshidratarea ne afectează și memoria de lungă și scurtă durată. Așa că, un sfat pentru momentele în care aveți mult de lucru și simțiți că nu vă mai puteți concentra atenția este să beți un mare pahar cu apă, sau două. Nu cafea și nici ceai, deoarece s-a dovedit că substanțele din aceste băuturi cu efect energizant de fapt ne deshidratează. Ți-e somn și ai un deadline? Bea cafea, ceai verde sau negru dar nu uita să îți suplimentezi și rația de apă!

Pe termen lung, efectele deshidratării sunt unele destul de grave: deoarece substanța cenușie din creier se micșorează datorită lipsei de apă, în timp, are loc mai rapid îmbătrânirea cerebrală, cauză a numeroase maladii cerebrale degenerative cum ar fi demențele.

Deshidratarea are efecte negative inclusiv pe reglarea emoțională.

Mulți dintre noi cunosc reclama la un baton de ciocolată care ne arăta cum ne transformăm în dive nervoase și de nemulțumit de câte ori suntem înfometați. Același lucru ni se întâmplă și când suntem însetați, dar șansele să realizăm că acesta este motivul sunt mai mici deoarece suntem mai puțin conștienți de senzațiile cu care corpul nostru ne face atenți la sete comparativ cu foamea. Astfel, deshidratarea are efecte negative inclusiv pe reglarea emoțională.

℗PUBLICITATE



Câteva din beneficiile unei bune hidratări sunt: îmbunătățirea funcționării celulei nervoase care duce la o mai bună concentrare a atenției, echilibru emoțional, îmbunătațirea calității somnului, menținerea unei bune funcționări a memoriei de scurtă și lungă durată, eliminarea toxinelor și radicalilor liberi din sânge, un bun flux sangvin cerebral și în consecință o mai bună oxigenare a creierului.

Perioada cea mai lungă a celor 24 de ore pe parcursul căreia nu bem apă este cea a nopții. De aceea, un obicei bun este a avea o sticlă de apă lângă pat, dar și a bea un pahar de apă în fiecare dimineață, la trezire.

Începând încă din tinerețe trebuie să ne educăm să bem apă frecvent, nu doar atunci când simțim setea.

Pe măsură ce îmbătrânim, procentul de apă din corpul uman scade. 77% din masa corporală a unui nou-născut este apă, pe când în jurul vârstei a treia procentul scade la 55%. De asemenea, datorită îmbătrânirii osmoreceptorilor (celule sensibile la presiunea osmotică a substanțelor din organism) din corp cu vârsta scade și gradul în care simțim senzația de sete. Ceea ce rezultă de aici este că, începând încă din tinerețe trebuie să ne educăm să bem apă frecvent, nu doar atunci când simțim setea. Dacă ne asumăm acest obicei încă din tinerețe putem preveni atât îmbătrânirea prematură a creierului dar și deshidratarea, mai ales în perioadele foarte călduroase, căreia îi cad victime în special persoanele vârstnice.

În ceea ce îi privește pe cei mici, specialiștii în pediatrie din Vest recomandă părinților să își învețe copiii încă de timpuriu despre sete, despre hidratare și despre cum să-și monitorizeze singuri gradul de hidratare. Ei recomandă următoarele: culoarea urinei copiilor trebuie să fie cât mai apropiată de culoarea apei. Galben sau spre maro ne arată că cel mic este deshidratat. Ca părinți putem să îi învățăm pe copiii noștri să se uite în toaletă și să-și monitorizeze singuri gradul de hidratare și să bea apă frecvent, nu doar când își amintesc sau când li se face sete. Este un obicei pe care dacă îl educăm de la vârste fragede, asigurăm o sănătate bună a copiilor noștri, pe toata durata vieții lor.

Este medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului, psihoterapeut de cuplu și familie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București și programul de formare al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie. Este unul dintre psihoterapeuții asociatiei, autor al site-ului paginadepsihologie.ro și coordonator al grupurilor de formare în psihoterapia familiei din București.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0