Știința din spatele modului în care mindfulness ne poate ajuta să ne schimbăm tiparele negative de gândire

Îți amintești de acel moment în care te-ai făcut de râs și pe care îl revezi, în capul tău, din nou și din nou, încordându-te de fiecare dată? Și cum rămâne cu incapacitatea ta de a cere o mărire sau o promovare pe care o meriți, dar pe care continui să îți repeți că, de fapt, nu o meriți? O lași să fiarbă creând resentimente care sunt, de fapt, produsul propriilor tale îndoieli.

Tiparele repetitive de gândire sunt un inamic ciudat de confortabil pe care îl ținem aproape tot timpul, pentru niciun alt motiv decât familiaritatea cu care ne-am obișnuit. Cu toate acestea, intuitiv, înțelegi faptul că repunând în scenă, în mintea ta, toate evenimentele care te-au făcut să te simți inconfortabil în trecut, nu este doar inutil, ci chiar dăunător.

În mod similar, faptul că îți repeți mereu că nu meriți o mărire de salariu când realitatea este că ai o stimă de sine incredibil de scăzută, nu este decât tiparul tău negativ de gândire care poate fi destul de distructiv.

Cum putem să ne schimbăm aceste tipare de gândire? Mindfulness continuă să fie o sursă de cercetare despre cum anume ne influențează comportamentul. Anumite cercetări recente despre mindfulness au explorat efectul pe care aceasta îl are asupra tiparelor negative de gândire. Mindfulness este un instrument util de observație și de a te extrage din ciclul gândirii negative.


Mai întâi, haide să definim minduflness. Jessica Bane-Robert, asistent director la Centrul de Scriere și Programul de Scriere de la Universitatea din Clark, predă un curs de “Alegeri prin Prezență Conștientă” (“Mindufl Choices”). Ea afirmă: “Pur și simplu, minduflness este aducerea conștientizării în momentul prezent”. Acest lucru este atins, adesea, prin intermediul meditației, yoga și alte practici care se concentrează pe minte și pe corp. Speranța este de a putea extrapola aceste practici și la situațiile noastre de zi cu zi.

Această prezență și conștientizare sunt fundația pentru schimbarea tiparelor de gândire. Se poate ca noi nici măcar să nu fim atenți la frecvența pe care tiparele negative de gândire le are în viața noastră și nici să nu înțelegem impactul pe care acestea le au în viața noastră de zi cu zi. Odată ce identificăm tiparele, știm care ne este ținta.

Minduflness este, așadar, un ax al acțiunii pentru a gestiona emoțiile și gândurile negative.


Dr. John Paul Minda este profesor de psihologie la Universitatea de Vest Ontario din Londra, și studiază atât cogniția și gândirea, cât și minduflness-ul. Minda a citat câteva cercetări recente realizate de către Lindsay și Cresswell cu privire la mindfulness și monitorizarea atenției. “O posibilitate este aceea că meditația de tip mindfulness îi poate ajuta pe oameni să devină mai atenți la propriile lor emoții. Devenind conștienți de emoțiile noastre negative de îndată ce apar, oamenii se pot angaja într-o remeditare pozitivă, mai degrabă decât să se complacă în cognițiile negative”, a afirmat acesta.

Așadar, în loc să retrăim momentele stânjenitoare sau să ne repetăm cât de lipsiți de valoare suntem, am putea să ne ajungem din urmă. Lindsay and Cresswell au numit această idee drept Modelul Acceptării și Monitorizării (MAT). “Lindsay și Cresswell afirmă faptul că partea de monitorizare atentă din mindfulness le poate permite oamenilor să fie mai conștienți de procesul lor de gândire și de emoțiile lor, devenind, astfel, mai flexibili în reevaluarea cognitivă pe care și-o fac”, a explicat Minda.

Prin urmare, mindfulness-ul nu reduce, în mod automat, gândirea negativă sau emoțiile negative, ci, mai degrabă, se dezvoltă un control atent prin intermediul meditației care îi ajută pe oameni să facă față gândurilor negative mai repede și mai ușor.

O lucrare pregătită de Michael Inzlicht de la Laboratorul pentru Neuroștiințe Sociale din cadrul Universității Toronto, afirmă un lucru similar, spune Minda. “Minduflness le permite oamenilor să reacționeze mai repede la gândurile negative ca și funcție îmbunătățită a atenției și un control regulator maximizat.

Minda menționează, de asemnea, faptul că un studiu publicat recent descrie cum ar putea funcționa acest lucru în practică. Itai Ivztan și colegii săi le-au cerut participanților la studiu să se implice într-un program de meditație online care punea accentul pe pozitivitate. Participanții care au practicat acest tip de meditație au prezentat beneficii pe termen lung în ceea ce privește evaluările pozitive.

Minda a indicat faptul că aceste studii sugerează că minduflness nu împiedică gândurile negative din a apărea. “Ci că practica meditației pare să îi ajute pe oameni să devină mai conștienți de gândurile lor negative, să le recunoască și apoi să treacă mai departe.

Minduflness aduce o mai mare eficiență în gestionarea gândurilor negative. Acea reamintire a momentelor stânjenitoare sau a momentelor de îndoială de sine pot să nu dispară din gândurile noastre. Cercetările sugerează, totuși, faptul că minduflness ne dă abilitatea de a identifica mai repede gândurile negative și să ieșim din caruselul negativității care se înfiripă în jurul lor.

Această cercetare corespunde, în practică, cu ceea ce a afirmat și Katie Krimer, un psihoterapeut și asistent social din New York. Krimer spune că “Atunci când practicăm mindfulness, indiferent dacă facem acest lucru prin intermediul meditației sau a altor activități, scopul nu este, niciodată, de a scăpa de gândurile negative sau de a alunga anxietatea. În schimb, intenția practicii este de a deveni mai conștient de cum sunt, în fapt, lucrurile. Mare parte din anxietatea noastră și din gândurile noastre negative este susținută de rezistența pe care o avem în fața experiențelor inconfortabile.

Observațiile lui Minda și ale lui Krimer par să coincidă cu afirmația lui Bane-Robert, conform căreia este “binecunoscut în cercurile științifice și psihologice faptul că atunci când cineva se angajează într-un anumit tip de comportament din nou și din nou, acest lucru conduce la schimbări la nivelul creierului – fenomen numit neuroplasticitate”. Ea citează un studiu de neuroștiințe condus de Tang, Holzel și Posner care se uită, în parte, la schimbările fizice care se observă în structura creierului persoanelor care practică mindfulness. Studiul admite faptul că este nevoie de cercetări ulterioare pentru a înțelege ce înseamnă aceste schimbări în structura creierului vis-a-vis de modificările comportamentale care ar putea fi replicate cu certitudine științifică.

Acestea fiind spuse, cercetările continuă să conveargă către mindfulness, considerată o practică ce conduce la schimbări fizice, mentale și emoționale, la nivelul creierului și comportamentului. Cercetările tiparelor negative de comportament sunt doar o zonă de focus, însă ultimile noutăți în domeniu sunt vești bune. Ia-ți un moment, meditează și apoi mergi și cere o dată promovarea aceea.

Adaptare după Jeena Cho

Distribuie acum

Sabina Strugariu

Sabina Strugariu este psiholog și psihoterapeut specializat în terapia integrativă. A absolvit un masterat în Evaluarea, consilierea și psihoterapia copilului, cuplului și familiei. Deține o specializare de lungă durată în psihoterapia cu copii și adolescenți, în cadrul EUROCPS. Este, de asemenea, membră a Colegiului Psihologilor din România și a Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Mai multe articole de Sabina Strugariu

Explorează

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA