Despărțirea conștientă și cum să trăiești fericit până la adânci bătrâneți: Interviu cu Katherine Woodward Thomas

Într-o lume în care numărul celor care divorțează este mai mare decât al celor ce mănâncă grepfruit la micul dejun, este timpul să învățăm să o facem mai bine.

Ajunsă faimoasă după ce a fost pomenită de Gwyneth Paltrow în cadrul divorțului acesteia de fostul ei soț, Chris Martin – solistul trupei Coldplay, sintagma Concious Uncoupling care însemnă despărțire conștientă a fost folosită mai întâi de Katherine Woodward Thomas care este autoarea cărții Best Seller NY Times Despărțirea Conștientă: cinci pași pentru a trăi fericit până la adânci bătrâneți (Conscious Uncoupling: 5 Step to Living Happily Ever After). Katherine este terapeut licențiat în lucrul cu cuplul și familiile și profesor pentru zeci de mii de cursanți care au participat la cursurile ei în mod direct, în comunitățile lor sau la cursurile online. Până la acest moment, ca instructor, ea a ajutat sute de oameni să devină certificați în procesul Despărțirii Conștiente. Vă invităm să aflați mai multe despre despărțirea conștientă chiar de la inventatoarea acestui proces revoluționar.

Aici, la paginadepsihologie.ro, începem totdeauna interviurile cu specialiștii cu această întrebare: de ce psihoterapie și mai ales de ce psihoterapia relațională? A fost ceva anume din copilăria ta sau au fost evenimente din viața ta de adult care te-au ghidat pe acest drum?

Părinții mei au divorțat când eu aveam doi ani iar separarea lor a fost un război urât și plin de ostilitate care a durat ani de zile. Datorită animozităților dintre ei, eu am pierdut complet, în jurul vârstei de 10 ani, legătura cu tatăl meu. Această îndepărtare de o figură parentală m-a afectat profund ducând la un model de relații instabile în care când mă agățam, când fugeam și care a durat zeci de ani. Crearea modelului Despărțirilor Conștiente a plecat de la această experiență, deoarece am înțeles pe propria piele cât de multe sunt la risc în momentul în care două persoane se hotărăsc să pună punct relației lor romantice într-un mod plin de respect, tranziționând către următoarele etape ale vieții lor într-un mod sănătos și onorabil.


Am plecat de la „stăm împreună doar de dragul copiilor” și am ajuns la „refuz să le arăt copiilor mei că relațiile sunt așa„, dar tot îi expunem unei sumedenii de traume pe parcursul divorțului, deși ne propunem să facem exact opusul. Cumva, ajungem în cele din urmă în acest punct fără să ne mai gândim cu adevărat la nevoile lor. Îmi place cum noul serial TV cu Sarah Jessica Parker, Divorce, ilustrează acest fapt. De ce oare se întâmplă asta? Ai putea să ne împărtășești din perspectiva ta și să explici despre impactul pe care un divorț ostil îl are asupra copiilor și adolescenților?

Oamenii cred că divorțul în sine este ceea ce le face rău copiilor. Cu toate acestea, studiile arată că resentimentele, perpetuarea conflictelor și ura dintre părinți sunt cele care le fac mare rău copiilor – nu divorțul în sine.

Nimeni nu vrea să-și rănească copiii la sfârșitul unei relații și mulți dintre noi cred că doar pentru că suntem oameni buni, vom reuși să facem față acestei provocări pe parcurs. Cu toate că oamenii își propun un divorț amiabil, nu înseamnă și că vor reuși în cele din urmă.


Omul este o ființă socială. Și când ne despărțim ni se poate întămpla să simțim că vom muri. Organismul este plin de hormoni de stres care ne fac să intrăm cu ușurință în modul de atac, în ciuda celor mai bune intenții ale noastre. Acest sentiment conform căruia chiar viața ne este în pericol are sens din perspectiva evoluției deoarece acum o mie de ani, dacă ne îndepărtam de tribul nostru probabil am fi murit. Pare-se că natura nu ține atât de bine pasul cu cultura modernă a relațiilor, în care despărțirea nu ne mai amenință supraviețuirea.

Cu toate acestea, schimbările fiziologice din corp ne pot duce către reacții care au la bază frica și interesul personal și care pot instiga fostul partener la luptă, simțind la rândul său amenințarea la un nivel primar.

Celălalt factor responsabil pentru această ostilitate este faptul că natura preferă să avem o legătură bazată pe interacțiune negativă cu fostul partener decât să nu mai avem nicio legătură. Astfel, creierul va prefera varianta în care ne vom urî partenerul decât pe cea în care numai avem absolut nicio legătură cu acesta, care ar fi și alegerea de bun simț dintre cele două. Ura nu este opusul iubirii. Ura este, mai degrabă, umbra iubirii care ne ține la fel de angajați într-o relație ca și dragostea, doar că într-un mod toxic și distructiv care ne face rău nouă, fostului partener și copiilor, dacă îi avem.

Este important să nu uităm nicio clipă că atât noi, cât și copiii noștri, vom trăi consecințele faptelor și alegerilor noastre luni sau chiar ani de acum încolo. Astfel încât, este important să înțelegem acest impuls de a ataca și să învățăm acele tehnici și aptitudini care ne pot ajuta să facem alegeri diferite.

Cei 5 pași ai Despărțirii Conștiente oferă o cale care ne poate ajuta să navigăm aceste clipe volatile cu daune minime pentru toți cei implicați și să putem trece cu bine mai departe.

În mod clar nu pledezi pentru divorț. Dar de ce ai scris Despărțirea Conștientă: 5 pași pentru a trăi fericiți chiar și după divorț (Conscious Uncoupling: 5 steps for living happily even after)? Ce te-a inspirat?

Prima mea carte, ”În așteptarea alesului” (Calling in ”The One”), care a apărut în 2004, mi-a dat ocazia de a lucra cu zeci de mii de oameni pentru a-i ajuta să-și găsească persoana alături de care ar putea intra într-o relație plină de iubire, după identificarea și depășirea acelor obstacole care stau în calea dragostei și a atracției față de partenerul potrivit. Unul dintre cele mai frecvente obstacole pe care le-am identificat în munca mea de la acea vreme era reprezentat de despărțirile dificile din trecutul oamenilor cu care lucram. Nevindecându-și cu adevărat rănile sufletești, nu aveau cum să se deschidă din nou în fața dragostei, fiind poate puțin prea defensivi, sau poate mult prea sensibili față de respingere și/sau ușor de rănit pe măsură ce încercau să meargă mai departe. Unii dintre ei nu mai avuseseră nicio întalnire romantică timp de decenii după un divorț dificil.

Astfel că, atunci când propria mea căsnicie s-a destrămat după zece ani de mariaj, eu și fostul meu soț ne-am simțit motivați pentru a ne încheia uniunea într-un mod onorabil, plin de respect și sensibilitate – în principal, datorită faptului că voiam să ne asigurăm că fiica noastră va avea o copilărie fericită în ciuda deciziei noastre de a divorța.

Odată ce noi am trecut prin divorț, am început să îi învăț și pe alții cum ar putea încheia o relație romantică asigurându-se că toți cei implicați rămân întregi, sănătoși și plenari în loc să fie răniți și blocați în fața iubirii. Acel proces a devenit cei 5 pași ai Despărțirii Conștiente.

De fapt, eu sunt pro-căsătorie. Cu toate acestea, nu sunt pro-nefericire. Și dacă vine un moment în care devine evident că relația se va sfârși, există un mod de a ne asigura că toți cei implicați rămân cu bine și vor fi capabili să creeze bunăstare și fericire în viețile și în relațiile lor viitoare.

Orice criză poate fi un moment de creștere și schimbare – despărțirile nu diferă deloc. Care sunt cei 5 pași pe care îi putem parcurge când ne despărțim și de ce ai structurat cartea astfel?

Majoritatea dintre noi suntem copleșiți la sfârșitul unei relații, de aceea Primul Pas al Despărțirii Conștiente este să Găsim libertatea emoțională. Așa cum am explicat și mai devreme, avem o serie de emoții negative la sfârșitul unei iubiri – simțim furie, suntem răniți, disperați și plini de ură. Important nu este să scăpăm de aceste emoții, să le reprimăm, să le transformăm în impulsul de a-l răni pe cel ce ne rănește ci să le lăsăm să ne conducă către o schimbare pozitivă. De exemplu, la baza furiei se află nevoia de a ne cere drepturile! Dreptul de a fi tratat cu respect, dreptul de a cunoaște totdeauna adevărul. Acesta este de fapt un lucru bun iar când îți poți dirija furia în asertivitate înseamnă că te afli pe drumul cel bun. Deci, la Primul Pas ești încurajat să preiei controlul emoțiilor puternice și să începi să le folosești pentru a-ți schimba viața în bine.

Pasul Doi este Revendică-ți puterea și viața. Pe parcursul unei despărțiri este normal să te gândești numai la cât rău ți-a făcut partenerul. Ce a făcut el sau ea și poate nu ar fi trebuit să facă, sau ce-ar fi trebuit să facă și nu a făcut. Problema este că ne spunem din nou și din nou această poveste din perspectiva victimei. Cu toate acestea, până nu realizăm cum am contribuit noi, nu vom fi capabili să înțelegem unde avem nevoie să creștem în așa fel încât să avem încredere în noi pe măsură ce mergem mai departe, știind ce greșeli n-ar mai trebui să repetăm. Astfel, chiar dacă a fost în 97% vina celuilalt, pe noi ar trebui să ne preocupe cei 3%, chiar dacă partea ta a însemnat să fii pasiv, de exemplu ignorând semnalele de alarmă pe care le primeai, „făcându-te că plouă”. Odată ce vezi cu claritate care a fost contribuția ta, poți face modificările necesare și să mergi mai departe într-un mod diferit.

În Pasul Trei, Sparge tiparul și vindecă-te, înveți să te folosești de despărțirea ta pentru a vindeca pentru totdeauna tiparele de relaționare care duc la durere și cu care este posibil să te fi luptat pentru mulți ani. Te vom ajuta să observi și să înțelegi acele moduri de relaționare care ți-au dat de furcă în cele mai apropiate relații și să găsești similarități între ceea ce s-a întâmplat în relația ta și copilăria ta. Îți vom reda puterea de a decide prin faptul că vei conștientiza modul în care aceste tipare îți afectează viața, lucruri pe care poate nu le-ai realizat în mod conștient până acum. Vei putea decide să lași în urmă aceste tipare și să mergi mai departe creând noi posibilități de a fi fericit în viață și în dragoste.

Pasul Patru, Devino un Alchimist al Dragostei, este momentul în care înveți să evoluezi în dinamica dintre tine si fostul tău partener pentru a o transforma într-o relație mai sănătoasă, de cooperare, care este absolut necesară dacă faceți parte din aceeași comunitate restrânsă sau aveți de crescut un copil împreună. Veți învăța cum să scăpați de resentimente în așa fel încât să nu vă mai simțiți penibil în prezența celuilalt. De asemenea, copiii voștri nu vor mai simți că trebuie să țină partea unuia sau a celuilalt. În același timp veți reuși să stabiliți un obiectiv pozitiv pentru relația pe care vă angajați să o aveți de acum înainte cât și să începeți să faceți pași determinați în această direcție.

Și, în cele din urmă, Pasul Cinci, Crează-ți singur acel „Fericit până la adânci bătrâneți”, în cadrul căruia încurajăm crearea unei structuri în care toți cei implicați au numai de câștigat, înflorind și dezvoltându-se, mergând mai departe în viață și în dragoste. Oferim, de asemenea, și posibilitatea de a lua parte la ritualuri de Despărțire Conștientă care pot ajuta foștii parteneri să-și încheie relația trecută și să plece mai departe liberi, într-un mod care crează un sentiment de plenitudine.

Trecând prin acești Cinci Pași ai Despărțirii Conștiente, te vei putea dezbăra de suferința despărțirii într-un mod care te face mai puternic, mai înțelept și plin de încredere în abilitatea ta de a iubi și de a fi iubit într-un mod sănătos după această experiență.

Care ar fi cel mai important lucru pe care l-ar putea face cineva după o mare despărțire, în așa fel încât să nu se închidă în fața unor noi oportunități, rămânând blocat în ura și resentimentele față de fostul partener?

Ori de câte ori trecem printr-o mare pierdere și ne chinuim să găsim o cale de a ne ierta pe noi sau pe ceilalți pentru lucruri care poate par de neiertat, vom avea nevoie să găsim o cale prin care să dăm suferinței noastre sens în așa fel încât să putem să ne simțim din nou liberi. Când suntem îngenunchiați de durerea unei despărțiri avem, de fapt, în fața noastră oportunitatea vieții noastre de a ne schimba în bine. Să învățăm cum să iubim cu adevărat, să nu mai renunțăm la propria persoană de dragul altora, să descoperim în cele din urmă cum să ne iubim pe noi înșine. Lecțiile de viață sunt deseori foarte costisitoare! Cu toate acestea, dacă putem folosi această durere pentru a ne jura nouă înșine, din toată inima, că de acum vom proceda diferit, într-o zi ne vom uita înapoi la această perioadă plini de recunoștință deoarece am putut găsi modul de a transforma cel mai rău lucru care ni s-a întamplat vreodată în ceva bun.

Într-un interviu acordat Mariei Shriver te-am auzit spunând că „suntem o societate care devalorizeză statutul de a fi singur, a nu fi într-o relație”. De ce crezi că încă se întâmplă asta? De ce ar trebui să valorizăm statutul de a nu fi într-o relație în loc să încercăm să ne cuplăm toți prietenii(ele) singur(e)?

Cred că asta este o mare rană pentru mulți oameni singuri sau divorțați. Ne simțim cumva rușinați, de parcă am trăi vieți mai puțin semnificative doar pentru că suntem singuri. Îmi place să încurajez oamenii să-și schimbe aceste păreri, să fie conștienți de ele și să îi provoc către asta. Chiar este adevărat că oamenii singuri sau divorțați sunt mai puțin valoroși decât aceia care au un partener?

Avem tendința de a ne considera pe noi înșine și pe ceilalți responsabili de acel „Fericiți până la adânci bătrâneți” iar când relația se termină înainte de moartea unuia dintre parteneri o considerăm un eșec! Mitul lui „Fericiți până la adânci bătrâneți” are circa 400 de ani vechime și datează dintr-o perioadă în care speranța de viață era de mai puțin de 40 de ani. Adevărul este că majoritatea dintre noi vom avea două sau trei relații semnificative de iubire pe parcursul vieții noastre iar asta presupune și doua-trei despărțiri. Este timpul să renunțăm la aceste fantezii evazive și să le înlocuim cu viziuni mai realiste asupra vieții și iubirii moderne care să includă posibilitatea de a ne despărți într-un mod plin de bunătate și demnitate. Cu alte cuvinte, într-o lume în care numărul celor care divorțează este mai mare decât al celor ce mănâncă grepfruit la micul dejun, este timpul să învățăm să o facem mai bine.

Distribuie acum

Cristina Petrescu-Ghenea

Este medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului, psihoterapeut de cuplu și familie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București și programul de formare al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie. Este unul dintre psihoterapeuții asociatiei, autor al site-ului paginadepsihologie.ro și coordonator al grupurilor de formare în psihoterapia familiei din București.

Mai multe articole de Cristina Petrescu-Ghenea

Explorează

NE-AR PLĂCEA SĂ AFLĂM OPINIA TA