Skip to content

Dr. Richard Davidson, fondator al Center for Healthy Minds al University of Wisconsin-Madison, explică despre cum bunăstarea este văzută, mai nou, ca o abilitate care poate fi exersată și îmbunătățită.

Bunăstarea este o aptitudine. Cercetările conduse de Dr. Richard Davidson și colegii săi a dus inevitabil către această concluzie. Acesta compară starea de bine cu a învăța să cântăm la violoncel. Cu cât exersăm mai mult aptitudinea de a ne simți bine, cu atât devenim mai buni la aceasta.

Bazat pe ultimele cercetări, bunăstarea implică patru elemente constitutive și fiecare își are, de-o potrivă rădăcinile și explicația în plasticitatea circuitelor neuronale. Astfel, dacă exersăm aceste circuite, ele se vor întări. Practicarea acestor patru competențe ne poate oferi substratul pentru schimbare de durată, ceea ce poate contribui la promovarea creșterii stării de bine în viețile noastre.

Reziliența

În jurul nostru se întâmplă diverse lucruri pe care nu le putem evita, de care nu ne putem proteja. Putem schimba însă modul în care răspundem acestor evenimente.

Reziliența este reprezentată de rapiditatea cu care ne recuperăm după momentele dificile iar, unii dintre noi se recuperează mai rapid, pe când alții, mai lent. Știm deja că acei indivizi ale căror circuite neuronale se recuperează mai repede au și un grad mai mare de bunăstare. Sunt protejați cumva de consecințele negative ale greutăților vieții. Cercetări recente, încă nepublicate, conduse de Dr. Davidson și colegii săi la Universitatea din Wisconsin-Madison, au investigat legătura între practicarea prezenței conștiente (mindfulness) și modificarea acestor circuite neuronale.

Răspunsul este că există o legătură cauzală – dar este nevoie de câteva mii de ore de practică pentru a putea simți schimbarea. Față de celelalte elemente care constituie bunăstarea, durează destul de mult ca să ajungi să-ți îmbunătățești reziliența. Nu se va întâmpla repede – dar această nouă perspectivă ne poate motiva și inspira să continuăm sau să începem să medităm.

Perspectiva

A doua cheie către bunăstare – perspectiva – poate fi considerată în multe feluri reversul primei. Dr. Davidson explică faptul că se referă la perspectivă ca la abilitatea de a vedea lucrurile pozitive din ceilalți și abilitatea de a savura experiențele pozitive, de a ne vedea semenii ca ființe umane capabile nativ de bunătate.

Chiar și persoanele care suferă de depresie arată, la examinările imagistice, activarea circuitelor responsabile pentru această abilitate, doar că, pentru ei, această activare nu este de durată, ci tranzitorie. În cazul perspectivei, spre deosebire de reziliență, cercetările arată că practici simple cum ar fi meditația de tip lovingkindness sau compassion meditation pot schimba aceste circuite destul de repede, după o perioadă foarte scurtă de practică.

℗PUBLICITATE



În 2013, colectivul condus de Dr. Davidson a publicat un studiu în care subiecții care nu practicaseră niciodată meditația până atunci au fost distribuiți aleatoriu în unul din două grupuri: un grup a luat parte la o formă tradițională, laică de educare a compasiunii iar ceilalți au primit un training bazat pe reevaluare cognitivă, o strategie bazată pe reglarea emoțiilor inspirată din terapia cognitivă. Toți subiecții au fost evaluați prin metode de imagistică cerebrală înainte și după cele două săptămâni de practică a metodelor descrise. S-a observat că în grupul care a primit trainingul în compasiune circuitele neuronale răspunzătoare pentru o perspectivă pozitivă au fost întărite. După doar 7 ore – 30 de minute timp de două săptămâni – nu numai că au apărut modificări la nivel cerebral, dar aceste modificări au prezis comportamente care demonstrau bunăvoință și întrajutorare la subiecții studiați, pe termen lung.

Atenția

Poate părea surprinzator că al treilea element esențial bunăstării este atenția. Parafrazând titlul unei lucrări importante publicată în urmă cu câțiva ani de un grup de cercetători ai psihologiei sociale, de la Harvard: „O minte rătăcitoare este o minte nefericită“. În acest studiu, cercetătorii au folosit telefoane inteligente pentru a chestiona subiecții în momente în care aceștia se aflau în mediul lor natural. Au primit următoarele trei întrebări:

  1. Ce faceți chiar acum?
  2. Unde vă aflați cu mintea în această clipă? Este concentrată pe ceea ce faceți sau pe altceva?
  3. Cât de fericit sau neferict sunteți în acest moment?

Astfel, acest studiu pe o cohortă mare de adulți din Statele Unite a descoperit că oamenii petrec 47% din timpul în care nu dorm fără să acorde atenție activității pe care o fac. Vă puteți imagina o lume în care acest număr scade măcar cu 5%? Imaginați-vă impactul pe productivitate pe care îl poate avea a fi într-adevar prezent, ascultând cu adevărat persoana de lângă voi!

Această calitate a atenției este atât de importantă încat William James, în celebrul său volum Principiile psihologiei, îi dedică un întreg capitol. El susținea că abilitatea de a aduce în mod voluntar atenția rătăcitoare în prezent este rădăcina judecății, a caracterului și voinței. Tot el continuă să spună că o educație care „ascute“ atenția ar reprezenta excelența în educație. Dar, continuă el, este mai ușor să se definească acest ideal decât să se dea direcții practice pentru implementarea lui. Astăzi însă, avem măsuri practice pentru educarea atenției. Și, spune Dr. Davidson, dacă James ar fi avut contact cu practicile contemplative, le-ar fi considerat în mod sigur vehicule pentru educarea atenției.

Generozitatea

Există o sumedenie de date care arată că atunci când oamenii se angajează în comportamente generoase și altruiste, activează circuite cerebrale cheie pentru bunăstare. Aceste circuite se activează într-un mod superior și mai de durată decât modul în care răspundem altor stimuli pozitivi, cum ar fi câștigarea unui joc sau a unui premiu.

Ființele umane vin pe lume cu o capacitate înăscută pentru bunătate. Astfel, atunci când ne angajăm în comportamente care cultivă bunătatea și compasiunea nu creăm ceva nou, ce nu exista înainte. Ceea ce facem, de fapt, este să recunoaștem, să întărim, să hrănim o calitate preexistentă.

Conștient sau nu – dar de cele mai multe ori, inconștient, creierul nostru este în permanență modelat. Prin modelarea conștientă a minților noastre, ne putem modela și creierul în moduri care să faciliteze accesul, prin cele patru elemente amintite, la o stare de bine superioară. În acest mod, putem deveni responsabili pentru propriile noastre minți!

Este medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului, psihoterapeut de cuplu și familie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București și programul de formare al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie. Este unul dintre psihoterapeuții asociatiei, autor al site-ului paginadepsihologie.ro și coordonator al grupurilor de formare în psihoterapia familiei din București.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0