Unii dintre noi – părinți, profesori, medici, îngrijitori – sunt tentați că creadă că perioada copilăriei este o perioadă în care omul este liber de orice presiune și problemă, că lumea copiilor este plină de jocuri și veselie, departe de orice tristețe și supărare și că ei trec prin această etapă fără nicio responsabilitate. Cu toate acestea, copiii pot simți, la fel ca și adulții, presiune mentală și emoțională, din cauza situațiilor de mediu și a anumitor persoane, inclusiv a celor care le vor binele.
Avem nevoie să acceptăm că stresul copiilor noștri este real pentru a-i ajuta să și-l gestioneze
Copiii prezintă o gamă largă de simptome în fața evenimentelor stresante, mult mai largă decât ți-ai putea imagina. La o simplă căutare pe Google, motorul de căutare la îndemâna oricui, îți poți lărgi perspectiva cu nu mai puțin de 23 de simptome diferite. Sigur, nu te folosești de Google pentru a pune un diagnostic de stres, dar informația, odată trecută prin filtrul rațiunii, ar putea deveni răspunsul pe care-l caută mulți părinți atunci când încearcă să-și explice anumite schimbări și comportamente ale copiilor. Identificarea cât mai exactă a acestor simptome poate informa părinții, profesorii și personalul medical despre starea fizică și mentală a copiilor de vârstă școlară, putând determina acțiuni concrete pentru a-i ajuta pe micuți să-și gestioneze răspunsul la stres.
Cum se manifestă stresul la copiii școlari
- Schimbări comportamentale: atunci când sunt stresați, copiii pot să-și schimbe comportamentul. Devin mai retrași sau mai tăcuți decât de obicei, evitând interacțiunea socială sau retrăgându-se în ei înșiși.
- Tulburări de somn: stresul poate afecta somnul copiilor, făcându-i să aibă dificultăți la adormire sau să sufere de insomnie. Pot avea și coșmaruri sau treziri frecvente în timpul nopții.
- Modificări ale obiceiurilor alimentare: în timpul perioadelor de stres, unii copii pot mânca mai mult sau mai puțin decât de obicei, își pot schimba preferințele alimentare sau își pot pierde, total sau parțial, interesul pentru mâncare.
- Manifestări fizice, care n-au altă explicație medicală: atunci când sunt stresați, copiii se pot plânge de dureri frecvente de cap, dureri de stomac sau de alte simptome fizice. Aceste manifestări pot fi reale sau pot fi o modalitate de a exprima stresul interior.
- Dificultăți de învățare și de concentrare: stresul poate afecta capacitatea copiilor de a se concentra și de a învăța la școală. Copiii pot întâmpina dificultăți în reținerea informațiilor și/sau probleme în rezolvarea sarcinilor.
- Scăderea performanței școlare: copiii își pot schimba comportamentul în clasă sau pot avea performanțe academice mai slabe decât de obicei. Pot deveni mai neatenți ori mai agitați sau își pot pierde cu totul interesul pentru școală.
Stresul ca răspuns sănătos
Stresul apare atunci când cerințele unei situații sunt mai mari decât abilitatea copilului de a face față acestora. De fapt, stresul este o reacție care apare împotriva agenților stresori și este important de știut că această reacție naturală a corpului este menită să ne protejeze de potențiale pericole sau să ne inducă reacția potrivită, atunci când avem nevoie de energie suplimentară sau de canalizarea atenției și a eforturilor pentru rezolvarea unei probleme specifice.
Acest tip de răspuns se poate numi stres sănătos, caracterizându-se prin intensitate moderată și prin durata sa limitată. De exemplu, emoțiile și anticiparea legate de un examen important sau de o prezentare la locul de muncă pot constitui forme de stres sănătos, motivându-te să te pregătești mai intens, ca să-ți atingi obiectivele. Cu toate acestea, este importantă distincția între stresul sănătos și cel cronic sau excesiv, care poate avea consecințe negative asupra sănătății noastre fizice și mintale.
Stresul „nesănătos“, cronic
Însă prea mult stres poate crea dificultăți și provocări inutile. Uneori, adulții pot fi neatenți, atunci când copiii sau adolescenții experimentează sentimente copleșitoare de stres. Pe termen lung, efectele stresului cronic la copii pot fi profunde, afectându-le diferite paliere ale vieții, începând de la sănătatea fizică (stresul cronic scade eficiența sistemului imunitar) și mintală (dezvoltarea unor tulburări de sănătate mintală, precum anxietatea, depresia și tulburările de alimentație), până la dificultatea de a relaționa în mod sănătos și adoptarea unor comportamente dăunătoare (consumul de substanțe, autovătămare și violență).
℗PUBLICITATE
Rolul cunoștințelor este să le punem în practică
Este foarte posibil ca, până în acest moment, să vă fi captat atenția cu enumerări concrete ale simptomelor și ale consecințelor stresului. În fond, cu toții ne dorim copii sănătoși din toate punctele de vedere, nu-i așa?! Cu toate acestea, mărturisesc că, uneori, simt că trăiesc în două lumi paralele. O lume în care toată lumea știe deja că respirația conștientă și cultivarea prezenței conștiente reduc nivelul de stres în viața oricui dezvoltă abilități care derivă din aceste obiceiuri. Mai există cealaltă parte a lumii, în care unii dintre noi au nevoie să înțeleagă că există un motiv pentru care copiii adoptă un anume comportament, iar acel motiv nu se numește „lene“, „prostie“, „neastâmpăr“. Dacă prin acest articol am pus o mică scândură la puntea dintre cele două lumi, atunci misiunea mea este îndeplinită.
Dacă depășim faza prejudecăților și a gândirii de suprafață, atunci putem ajunge în profunzimea înțelegerii și ne putem simți motivați să încercăm lucruri noi și să punem la treabă toate acele rezultate minunate, în casele și în clasele de la noi din țară.
Dragă părinte (sau profesor), ești dispus să încerci ceva nou?
Iată trei dintre cele mai accesibile practici de mindfulness, adaptate vârstei copilului școlar, care – practicate constant pentru o perioadă suficient de lungă de timp – pot reduce nivelul de stres și de simptome asociate acestuia:
- Respirația conștientă: înainte de a începe ora sau în timpul unei pauze, poți invita copiii/elevii să se concentreze asupra respirației timp de câteva minute. Le poți spune să stea comod în scaune și să închidă ochii sau îndeamnă-i să privească în jos, pentru a evita orice distragere. Apoi, îi poți ghida să-și îndrepte atenția asupra respirației, să simtă aerul intrându-le și ieșindu-le din corp și să-și observe senzațiile asociate cu respirația. Acest exercițiu simplu de respirație conștientă poate ajuta la calmarea minții și la reducerea stresului.
- Explorarea senzorială: le poți oferi elevilor câteva minute, astfel încât să observe mediul înconjurător cu toate simțurile lor. Îi poți îndemna să observe culorile, formele și texturile din încăpere, să asculte sunetele din jur, să simtă mirosurile și să observe gusturile, dacă este cazul. Această activitate îi ajută pe elevi să-și concentreze atenția pe prezent și să devină mai conștienți de experiențele lor senzoriale.
- Scanarea corpului: poți conduce elevii printr-o scanare a corpului, îndemnându-i să-și îndrepte atenția asupra diferitelor părți ale corpului lor, observând senzațiile pe care le simt acolo. Poți începe cu vârful picioarelor și apoi să-i ghidezi să urce treptat către cap, observând senzațiile de tensiune sau de relaxare în fiecare parte a corpului. Această activitate îi ajută pe elevi să-și dezvolte conștiența corporală, eliberând tensiunea fizică acumulată.
Surse:
- apa.org/topics/stress/children
- ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4166684
- childmind.org/article/mindfulness-in-the-classroom
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
